Pașaportul bateriei UE 2027: Ghid de cerințe și conformitate

Începând cu 18 februarie 2027, anumite baterii introduse pe piața UE vor necesita un pașaport digital pentru baterii în temeiul Regulamentului (UE) 2023/1542.

Cerința reprezintă o schimbare majoră în modul în care informațiile despre baterie sunt înregistrate, întreținute și partajate pe tot parcursul ciclului de viață al unei baterii.

Bateriile vehiculelor electrice, bateriile mijloacelor de transport ușoare (LMT) și bateriile industriale cu o capacitate mai mare de 2 kWh vor necesita un pașaport electronic pentru baterie, legat de bateria fizică printr-un cod QR.

Pentru producătorii, importatorii și alți operatori economici care introduc aceste baterii pe piața Uniunii Europene, pregătirea ar trebui să înceapă cu mult înainte de februarie 2027. Conformitatea implică mult mai mult decât generarea unui cod QR. Întreprinderile trebuie să identifice și să colecteze datele necesare, să determine ce informații se aplică categoriei lor de baterii, să stabilească responsabilitatea pentru menținerea informațiilor și să se asigure că sistemul lor digital îndeplinește cerințele UE privind interoperabilitatea, accesibilitatea și integritatea datelor.

Acest articol explică cerințele și pașii practici pe care companiile ar trebui să îi ia în considerare.

Ce este pașaportul UE pentru baterii?

Pașaportul bateriei este o înregistrare electronică asociată unei baterii individuale.

A fost introdus de Regulamentul (UE) 2023/1542 privind bateriile și bateriile uzate, denumit în mod obișnuit Regulamentul UE privind bateriile.

Articolul 77 din regulament stabilește că, de la 18 februarie 2027, Următoarele baterii introduse pe piață sau puse în funcțiune trebuie să aibă un pașaport pentru baterii:

• baterii pentru vehicule electrice (EV);
• baterii pentru mijloace de transport ușoare (LMT); și
• baterii industriale cu o capacitate mai mare de 2 kWh.

Pașaportul conține informații referitoare la modelul bateriei, precum și informații referitoare la bateria individuală.

Această distincție este importantă.

Unele informații sunt relativ statice și se aplică unui întreg model de baterie, în timp ce alte informații se pot referi în mod specific la bateria individuală și pot evolua pe parcursul duratei sale de funcționare.

Comisia Europeană descrie sistemul ca fiind descentralizat. Informațiile detaliate despre baterii sunt păstrate de către operatorul economic responsabil, în loc să fie pur și simplu stocate într-o singură bază de date centrală a UE.

În același timp, UE a înființat un registru de pașapoarte digitale pentru produse pentru înregistrarea identificatorilor și a informațiilor asociate.

Ce baterii necesită un pașaport pentru baterii?

Obligația nu se aplică tuturor bateriilor vândute în Uniunea Europeană.

Articolul 77 acoperă în mod specific trei categorii.

1. Baterii pentru vehicule electrice

Bateriile vehiculelor electrice sunt acoperite de cerința pașaportului pentru baterii.

În conformitate cu Regulamentul privind bateriile, o baterie pentru vehicule electrice este, în general, o baterie concepută special pentru a furniza energie electrică pentru tracțiune în vehicule hibride sau electrice, inclusiv anumite vehicule rutiere care intră sub incidența regulamentului.

Prin urmare, producătorii și importatorii de sisteme de baterii pentru vehicule electrice trebuie să se pregătească pentru identificarea individuală a bateriilor și gestionarea pașaportului digital.

2. Baterii LMT

LMT înseamnă mijloace de transport ușoare.

Această categorie este relevantă în special pentru sectorul micromobilității, aflat în rapidă expansiune.

Aceasta include baterii utilizate pentru tracțiunea vehiculelor cu roți care pot fi alimentate doar de un motor electric sau de o combinație de energie electrică și umană, inclusiv baterii utilizate în produse precum:

• biciclete electrice;
• trotinete electrice;
• mopedele electrice; și
• vehicule electrice ușoare similare.

Cerința privind pașaportul pentru baterii se aplică bateriilor LMT, indiferent de pragul de 2 kWh care se aplică bateriilor industriale.

3. Baterii industriale peste 2 kWh

Baterii industriale cu o capacitate mai mare de 2 kWh necesită și un pașaport pentru baterie.

Această categorie poate include, în funcție de produs și clasificare:

• baterii staționare de stocare a energiei;
• sisteme comerciale de stocare a energiei;
• anumite sisteme de alimentare de rezervă;
• baterii utilizate în utilaje și echipamente industriale; și
• alte baterii clasificate drept baterii industriale în temeiul regulamentului.

Întreprinderile nu ar trebui să determine aplicabilitatea doar pe baza modului în care este comercializată o baterie. Definițiile din Regulamentul (UE) 2023/1542 ar trebui utilizate pentru a stabili categoria corectă de baterie.

O baterie portabilă normală are nevoie de un pașaport pentru baterie?

Nu neapărat.

Obligația pașaportului pentru baterii din februarie 2027 nu înseamnă automat că fiecare baterie portabilă, baterie tip pastilă, baterie pentru electronice de larg consum sau baterie reîncărcabilă mică necesită un pașaport pentru baterie.

Cerința de pașaport prevăzută la articolul 77 se aplică în mod specific:

• Baterii pentru vehicule electrice;
• Baterii LMT; și
• baterii industriale de peste 2 kWh.

Alte categorii de baterii rămân supuse numeroaselor cerințe din Regulamentul privind bateriile, inclusiv cerințele aplicabile etichetare, cerințe privind conformitatea, responsabilitatea producătorului, gestionarea substanțelor și a deșeurilor, dar acestea nu se încadrează automat în cerința de pașaport pentru baterii prevăzută la articolul 77.

Această distincție este importantă pentru producătorii de produse de larg consum care conțin baterii.

Când începe să se aplice cerința?

Data cheie este:

18 februarie 2027

De la data respectivă, fiecare baterie care intră sub incidența articolului 77 și care este introduse pe piața UE sau puse în funcțiune trebuie să aibă un pașaport pentru baterie.

Prin urmare, întreprinderile care introduc baterii afectate în Uniunea Europeană nu ar trebui să considere februarie 2027 ca dată pentru a începe dezvoltarea sistemului lor.

Până în acel moment, datele necesare despre produs și lanțul de aprovizionare ar trebui să fi fost deja colectate și structurate, responsabilitățile alocate, identificatorii unici generați, codurile QR implementate și infrastructura digitală testată.

Pașaportul bateriei este mai mult decât un cod QR

Una dintre cele mai frecvente neînțelegeri despre pașapoartele digitale pentru produse este că conformitatea necesită pur și simplu plasarea unui cod QR pe ​​produs.

Codul QR este suport de date care oferă acces la pașaportul bateriei. Nu este pașaportul în sine.

În conformitate cu articolul 77 alineatul (3), pașaportul pentru baterii trebuie să fie accesibil prin intermediul codului QR prevăzut la articolul 13 alineatul (6). Codul QR face trimitere la un identificator unic atribuit bateriei de către operatorul economic care o introduce pe piață.

Codul QR și identificatorul unic trebuie să respecte standardele ISO/IEC 15459 relevante identificate de regulament sau standardele echivalente, astfel cum sunt permise de cadrul juridic aplicabil.

Pașaportul subiacent trebuie să conțină apoi informațiile necesare și să îndeplinească cerințele tehnice ale UE privind interoperabilitatea, accesibilitatea, securitatea, integritatea datelor și lizibilitatea automată.

Toate bateriile vor primi coduri QR începând cu februarie 2027

Există o distincție importantă între Cerința codului QR și cerința pașaportului pentru baterii.

Articolul 13 alineatul (6) din Regulamentul privind bateriile stabilește că, începând cu 18 februarie 2027, bateriile trebuie marcate cu un cod QR.

Pentru bateriile care intră sub incidența articolului 77, inclusiv bateriile pentru vehicule electrice, bateriile pentru mașini cu rază lungă de acțiune (LMT) și bateriile industriale de peste 2 kWh, codul QR respectiv oferă acces la pașaportul pentru baterii.

Pentru alte baterii, codul QR oferă acces la alte informații cerute de Regulamentul privind bateriile, în loc de un pașaport pentru baterii în temeiul articolului 77.

Prin urmare, companiile ar trebui să evite interpretarea expresiei „bateria nu necesită un pașaport pentru baterie” ca fiind „bateria nu necesită un cod QR”.

Acestea sunt întrebări separate.

Unde trebuie să apară codul QR?

Regulamentul privind bateriile prevede ca etichetele și codul QR aplicabile să fie imprimate sau gravate pe baterie într-un mod care:

• vizibil;
• lizibil; și
• de neșters.

În cazul în care acest lucru nu este posibil sau nu este justificat din cauza naturii sau dimensiunii bateriei, regulamentul permite plasarea etichetelor și a codului QR pe ​​ambalaj și în documentele însoțitoare.

Prin urmare, producătorii ar trebui să ia în considerare cerința de marcare fizică în timpul designul etichetei și al produsului în loc să o adaugeți doar după finalizarea graficii de producție.

Cine este responsabil pentru pașaportul bateriei?

Responsabilitatea legală nu revine doar companiei care furnizează platforma software.

Articolul 77 atribuie responsabilitatea operatorul economic care introduce bateria pe piață.

Operatorul economic respectiv trebuie să se asigure că informațiile conținute în pașaportul pentru baterii sunt:

• precis;
• complet; și
• la zi.

Regulamentul permite operatorului economic responsabil să acorde o autorizație scrisă unui alt operator pentru a acționa în numele său.

Acest lucru face posibilă utilizarea unor furnizori specializați de pașapoarte pentru baterii sau de servicii de pașaport digital pentru produse.

Totuși, externalizarea platformei tehnice nu trebuie confundată cu transferul responsabilității de reglementare subiacente.

Prin urmare, o întreprindere responsabilă are nevoie de controale adecvate asupra informațiilor furnizate de producători, furnizori, laboratoare și alte părți din lanțul de aprovizionare cu baterii.

Ce informații trebuie să conțină pașaportul bateriei?

Cerințele detaliate sunt stabilite în principal în Anexa XIII la Regulamentul (UE) 2023/1542.

Orientările Comisiei Europene din august 2026 reunesc 71 de puncte de date relevante pentru pașaportul pentru baterii și explică aplicabilitatea acestora în categoriile de baterii pentru vehicule electrice, vehicule cu motor de mare viteză și industriale.

Nu fiecare punct de date se aplică neapărat identic fiecărei baterii.

Orientările Comisiei identifică dacă punctele de date individuale sunt obligatorii, opționale, aplicabile condiționat sau nu trebuie completate sau afișate începând cu februarie 2027 pentru categoria de baterii relevantă.

Pentru planificarea conformității, informațiile necesare pot fi împărțite, în linii mari, în mai multe grupuri.

Informații publice despre modelul bateriei

Anexa XIII prevede ca o cantitate substanțială de informații privind modelele de baterii să fie accesibilă publicului.

Aceasta include, acolo unde este cazul, informații privind:

Identificarea bateriei

Pașaportul poate conține informații de identificare fundamentale, cum ar fi:

• identificarea producătorului;
• categoria bateriei;
• modelul bateriei;
• locul de fabricație;
• data fabricației;
• greutatea bateriei; și
• informațiile de identificare relevante cerute în temeiul Regulamentului privind bateriile.

Câmpurile exacte aplicabile ar trebui determinate în conformitate cu anexa XIII, anexa VI și cu orientările actuale ale Comisiei privind punctele de date.

Chimia bateriei și compoziția materialelor

Pașaportul trebuie să furnizeze informații relevante despre compoziția materialului bateriei.

Anexa XIII include informații privind:

• chimia bateriei;
• substanțe periculoase prezente în baterie;
• materii prime critice prezente în baterie; și
• alte informații aplicabile privind compoziția materialului.

Pentru producători, aceasta înseamnă că pregătirea pașaportului pentru baterii poate depăși cu mult informațiile conținute în mod normal într-o fișă cu specificații a produsului.

Datele despre furnizori și materiale pot fi necesare pentru colectarea acestora din amonte în lanțul de aprovizionare. În cazul în care compoziția chimică și substanțele restricționate sunt relevante, producătorii ar trebui să revizuiască și datele disponibile. documentația de testare chimică pentru conformitatea cu UE și aplicabil Fișe cu date de securitate (FDS).

Informații despre amprenta de carbon

În cazul în care se aplică cerințele corespunzătoare ale articolului 7, pașaportul pentru baterii include informații relevante privind amprenta de carbon.

Regulamentul privind bateriile introduce progresiv cerințe privind amprenta de carbon pentru bateriile vehiculelor electrice, bateriile industriale reîncărcabile de peste 2 kWh și bateriile LMT.

În funcție de categoria bateriei și de data aplicabilă, aceste cerințe pot include:

• declarații privind amprenta de carbon;
• valorile amprentei de carbon pe durata ciclului de viață;
• clase de performanță a amprentei de carbon; și
• în cele din urmă, pragurile maxime ale amprentei de carbon pe ciclul de viață.

Prin urmare, întreprinderile ar trebui să ia în considerare pașaportul pentru baterii împreună cu obligațiile mai ample de sustenabilitate prevăzute în Regulamentul privind bateriile, în loc să îl trateze ca pe o cerință IT izolată.

Informații despre aprovizionarea responsabilă

Acolo unde este cazul, informațiile privind aprovizionarea responsabilă și diligența necesară privind bateriile pot face parte, de asemenea, din informațiile din pașaport.

Regulamentul privind bateriile stabilește obligații de diligență necesară în lanțul de aprovizionare cu privire la anumite materii prime pentru baterii.

Prin urmare, conformitatea cu pașaportul pentru baterii poate depinde de informații care provin mult mai în amonte decât instalația de asamblare finală a bateriilor.

Conținut reciclat

De asemenea, ar putea fi necesară punerea la dispoziție a informațiilor relevante privind conținutul reciclat, impuse de Regulamentul privind bateriile.

Acest lucru este deosebit de important deoarece regulamentul stabilește progresiv documentația privind conținutul reciclat și cerințele minime privind conținutul reciclat pentru anumite baterii care conțin cobalt, plumb, litiu și nichel.

Performanță și durabilitate

Anexa XIII include numeroase caracteristici tehnice referitoare la performanța și durabilitatea bateriei.

În funcție de aplicabilitate, acestea pot include:

• capacitate nominală;
• tensiune minimă, nominală și maximă;
• capacitatea de putere inițială;
• durata de viață așteptată a bateriei, exprimată în cicluri;
• pragul de capacitate pentru epuizare a bateriilor vehiculelor electrice;
• intervalele de temperatură relevante;
• informații despre garanția comercială;
• eficiență energetică dus-întors;
• rezistența internă a celulei și a pachetului de baterii; și
• rata C utilizată pentru testarea relevantă a duratei de viață a ciclului de viață.

Aceste cerințe privind datele demonstrează de ce pregătirea pașaportului pentru baterii ar trebui să implice echipe tehnice și de inginerie, mai degrabă decât să fie tratată doar ca un proiect de etichetare.

Declarația UE de conformitate

Anexa XIII conectează, de asemenea, pașaportul bateriei cu documentația de conformitate reglementară a bateriei.

Informațiile din pașaport accesibile publicului includ Declarația UE de conformitate menționate la articolul 18.

Acest lucru face ca pașaportul să facă parte din arhitectura de conformitate mai amplă stabilită de Regulamentul privind bateriile.

Prin urmare, producătorii ar trebui să se asigure că pașaportul bateriei, Declarația UE de conformitate, documentația tehnică, Identificarea produsului și marcajele fizice se referă în mod constant la modelul corect al bateriei.

Informații despre deșeuri și sfârșitul ciclului de viață

Pașapoartele pentru baterii susțin, de asemenea, obiectivele economiei circulare ale UE.

Informațiile relevante privind prevenirea și gestionarea bateriilor uzate trebuie să fie disponibile conform cerințelor regulamentului.

Aceasta poate susține:

• colectare;
• manipulare în siguranță;
• pregătirea pentru reutilizare;
• reutilizare;
• remanufacturare; și
• reciclare.

Prin urmare, pașaportul este destinat să rămână relevant mult după vânzarea inițială a bateriei.

Nu toate informațiile din pașaportul privind bateriile sunt publice

Unul dintre cele mai importante aspecte ale sistemului UE este model de acces pe niveluri.

Pașaportul pentru baterii nu înseamnă că toate informațiile tehnice despre o baterie devin accesibile publicului.

Anexa XIII separă informațiile în funcție de cine are permisiunea de a le accesa.

În linii mari, există mai multe niveluri de acces.

Informații publice

Anumite informații despre modelele de baterii sunt disponibile publicului larg.

Aceasta include o mare parte din informațiile privind identificarea, sustenabilitatea, conformitatea și performanța descrise mai sus.

Informații pentru persoanele cu un interes legitim

Informațiile mai sensibile din punct de vedere comercial sau tehnic pot fi restricționate la persoanele cu un interes legitim.

Acestea pot include informații detaliate privind:

• compoziția bateriei;
• materiale pentru catod, anod și electrolit;
• componente de schimb;
• surse de piese de schimb;
• instrucțiuni de demontare;
• diagrame explodate;
• secvențe de dezasamblare;
• tehnici de fixare;
• uneltele necesare pentru dezasamblare; și
• măsuri de siguranță.

Aceste informații sunt relevante în special pentru reparatori, recondiționari, operatori de echipamente din a doua viață și reciclatori.

Informații pentru autorități și organisme notificate

Anumite informații sunt restricționate în continuare.

Anexa XIII prevede accesul organismelor notificate, al autorităților de supraveghere a pieței și al Comisiei Europene la informații precum rapoartele de testare relevante care demonstrează conformitatea cu Regulamentul privind bateriile și cu actele delegate sau de punere în aplicare a acestuia.

Informații individuale despre baterie

Anumite informații se referă nu doar la modelul bateriei, ci și la bateria individuală pe durata de viață a acesteia.

În funcție de cerințele aplicabile și de drepturile de acces, aceasta poate include:

• informații privind performanța și durabilitatea;
• starea de sănătate;
• starea bateriei;
• cicluri de încărcare și descărcare;
• evenimente negative, cum ar fi accidentele;
• condițiile de mediu de funcționare;
• informații despre temperatură; și
• informații despre starea de încărcare.

Aceasta este una dintre principalele diferențe dintre un document de conformitate static tradițional și un pașaport pentru baterii.

Pașaportul poate deveni o înregistrare digitală vie, asociată unei baterii fizice individuale.

Starea bateriei

Pentru bateriile relevante, informațiile privind starea de funcționare sunt deosebit de importante.

Regulamentul privind bateriile impune ca anumite sisteme de gestionare a bateriilor să conțină date actualizate privind parametrii utilizați pentru a determina starea de funcționare și durata de viață preconizată a bateriei.

Aceste date pot deveni importante atunci când se evaluează dacă o baterie ar trebui să continue în aplicația sa originală sau să treacă la reutilizare, reutilizare, remanufacturare sau reciclare.

Prin urmare, pașaportul pentru baterii sprijină dezvoltarea piețelor de baterii de a doua utilizare prin îmbunătățirea accesului la informații fiabile despre performanța rămasă a bateriei.

Ce se întâmplă când o baterie este reutilizată sau recondiționată?

Pașaportul este destinat să urmărească bateria pe tot parcursul ciclului său de viață.

Unde o baterie este supusă:

• pregătirea pentru reutilizare;
• pregătirea pentru reutilizare;
• reutilizare; sau
• remanufacturare,

Responsabilitatea pentru menținerea obligațiilor aplicabile în materie de pașaport se transferă operatorului economic care introduce bateria respectivă pe piață sau o pune în funcțiune după operațiunea relevantă.

O pașaport pentru baterii noi trebuie apoi create și legate de pașaportul sau pașapoartele bateriei sau bateriilor originale.

Acest lucru creează trasabilitatea digitală între produsul original și ciclul său de viață ulterior.

În cazul în care bateria devine deșeu, responsabilitatea se schimbă din nou în conformitate cu articolul 77.

Pașaportul pentru baterie încetează în cele din urmă să existe după ce bateria a fost reciclată.

Cerințe tehnice pentru pașaportul bateriei

Articolul 78 stabilește cerințele tehnice esențiale pentru sistem.

Pașaportul pentru baterii nu trebuie să fie pur și simplu o pagină web obișnuită care conține informații despre produs.

Printre alte cerințe, sistemul trebuie să suporte:

• interoperabilitatea cu alte pașapoarte digitale ale produselor UE;
• drepturi de acces corespunzătoare;
• standarde deschise;
• informații care pot fi citite de mașină;
• date structurate și care pot fi căutate;
• autentificare fiabilă a datelor;
• integritatea datelor;
• securitate;
• intimitate; și
• protecție împotriva fraudei.

Articolul 77 prevede, de asemenea, ca informațiile să fie într-un format interoperabil și să poată fi transferate printr-o rețea deschisă și interoperabilă de schimb de date. fără dependență de furnizor.

Această cerință este deosebit de importantă atunci când se selectează un furnizor de servicii de pașaport pentru baterii.

Producătorii ar trebui să ia în considerare dacă datele lor pot fi transferate în cazul în care își schimbă ulterior furnizorii.

Poate o platformă terță să găzduiască pașaportul bateriei?

Da.

Regulamentul anticipează în mod expres că operatorii autorizați de operatorul economic responsabil pot stoca sau prelucra informații din pașaportul pentru baterii în numele acestuia.

Acest lucru creează un rol pentru platformele specializate de pașaport pentru produse digitale și furnizorii de servicii.

Totuși, articolul 78 impune restricții acestor furnizori de servicii.

În cazul în care datele din pașaport sunt stocate sau prelucrate de către un operator autorizat, operatorul respectiv nu poate vinde, reutiliza sau prelucra datele în alt mod decât ceea ce este necesar pentru furnizarea serviciului relevant de stocare sau prelucrare.

Prin urmare, companiile care evaluează un furnizor de pașapoarte pentru baterii ar trebui să evalueze nu doar interfața cu utilizatorul și costul, ci și:

• Compatibilitatea reglementărilor UE;
• interoperabilitate;
• portabilitatea datelor;
• controale de acces;
• proprietatea asupra datelor;
• securitate;
• Capacități API;
• garanții de disponibilitate;
• păstrarea datelor pe termen lung;
• aranjamente de contingență; și
• restricții privind utilizarea secundară a datelor.

Un serviciu de găzduire de coduri QR low-cost nu este automat o soluție conformă cu pașaportul pentru baterii.

Ce se întâmplă dacă producătorul sau operatorul economic își încetează activitatea?

Regulamentul UE abordează în mod specific continuitatea.

Articolul 78 prevede că pașaportul pentru baterie rămâne disponibil chiar și după ce operatorul economic responsabil pentru pașaport:

• încetează să existe; sau
• își încetează activitățile în Uniunea Europeană.

Această cerință are consecințe practice asupra selecției platformei și a acordurilor contractuale.

Întreprinderile ar trebui să stabilească modul în care datele din pașaport vor rămâne accesibile în cazul în care fie operatorul economic, fie furnizorul său de servicii dispare, devine insolvent sau încetează furnizarea serviciului.

Disponibilitatea pe termen lung este deosebit de importantă deoarece bateriile industriale și cele pentru vehicule electrice pot rămâne în uz timp de mulți ani.

Registrul de pașapoarte pentru produse digitale al UE

Pașaportul pentru baterii face parte din infrastructura mai amplă a Pașaportului Digital pentru Produse a Uniunii Europene.

Comisia Europeană a lansat Registrul Pașapoartelor pentru Produse Digitale la 20 iulie 2026, împreună cu un mediu de testare.

Registrul oferă infrastructura pentru înregistrarea pașapoartelor digitale pentru produse, a identificatorilor unici și a metadatelor asociate.

Comisia Europeană descrie procesul mai amplu al DPP ca implicând mai multe etape:

1. operatorul economic colectează informațiile cerute de legislația UE aplicabilă;
2. Pașaportul digital al produsului este creat și înregistrat;
3. Registrul generează identificatorul de înregistrare relevant;
4. produsul fizic este conectat la înregistrarea digitală prin intermediul unui suport de date, cum ar fi un cod QR; și
5. utilizatorii accesează informațiile în conformitate cu drepturile de acces permise.

În ceea ce privește pașapoartele pentru baterii, Regulamentul privind bateriile impune acum și operatorului economic care introduce bateria pe piață sau o pune în funcțiune să încarce identificatorul unic în registrul UE relevant.

Prin urmare, Registrul creează un strat de înregistrare la nivelul UE, în timp ce datele detaliate ale produsului în sine rămân descentralizate.

De ce a introdus UE pașaportul pentru baterii

Pașaportul pentru baterii nu este doar o cerință privind informațiile despre produs.

Aceasta face parte dintr-o politică a UE mult mai amplă care acoperă întregul ciclu de viață al bateriei.

Regulamentul (UE) 2023/1542 introduce cerințe care abordează domenii precum:

• substanțe restricționate;
• amprenta de carbon;
• conținut reciclat;
• performanță și durabilitate;
• amovibilitate și înlocuibilitate;
• evaluarea conformității;
• Marcaj CE;
• etichetare;
• diligența necesară a lanțului de aprovizionare;
• responsabilitatea producătorului;
• colectare;
• reciclare;
• recuperarea materialelor; și
• managementul sfârșitului de viață.

Pașaportul oferă un mecanism digital prin care multe dintre aceste puncte de date pot rămâne conectate la baterie.

Pentru autoritățile de reglementare, aceasta poate îmbunătăți supravegherea pieței.

Pentru consumatori și cumpărătorii profesioniști, acest lucru poate îmbunătăți transparența.

Pentru reparatori și operatori care utilizează baterii uzate, poate oferi informații tehnice necesare pentru evaluarea și lucrul cu baterii uzate.

Pentru reciclatori, poate oferi informații despre compoziție, demontare și materiale.

Pașaportul pentru baterii și marcajul CE sunt cerințe separate

Un pașaport pentru baterii nu trebuie confundat cu marcajul CE.

În conformitate cu Regulamentul privind bateriile, bateriile care fac obiectul regulamentului trebuie să fie supuse evaluării conformității aplicabile și să îndeplinească cerințele de reglementare relevante înainte de a fi introduse pe piața UE.

Pașaportul pentru baterii este o cerință suplimentară de informații și trasabilitate pentru categoriile de baterii acoperite de articolul 77.

Prin urmare, o baterie poate necesita:

• evaluarea conformității;
• documentația tehnică;
• o declarație UE de conformitate;
• Marcaj CE;
• etichete de reglementare;
• un cod QR;
• și, în cazul în care se aplică articolul 77, un pașaport pentru baterie.

Companiile ar trebui să gestioneze aceste cerințe ca un singur proces integrat de conformitate.

Cerințe privind pașaportul bateriei și persoana responsabilă din UE sau reprezentantul autorizat

Producătorii din afara UE ar trebui să ia în considerare și cine acționează ca operator economic al lor din UE.

Pașaportul pentru baterii nu înlocuiește cerințele existente privind producătorii, importatorii, reprezentanții autorizați sau alți operatori economici.

Pentru companiile care produc baterii în afara Uniunii Europene, structura lanțului de aprovizionare ar trebui revizuită cu atenție pentru a stabili:

• cine este producătorul în temeiul legislației UE;
• cine importă bateria în Uniunea Europeană;
• dacă a fost numit un reprezentant autorizat;
• care operator economic este responsabil pentru obligațiile de reglementare aplicabile; și
• care entitate introduce pe piață bateria finită și este responsabilă pentru pașaportul bateriei.

Această problemă ar trebui rezolvată înainte de crearea pașaportului, deoarece identificarea operatorului economic face parte din documentația de reglementare mai amplă.

Pentru o prezentare generală mai amplă a obligațiilor UE privind accesul pe piață, consultați documentul EaseCert. Ghid de conformitate UE pentru vânzarea de produse de consum.

Pașaportul pentru baterii și răspunderea extinsă a producătorului

Pașaportul bateriei nu trebuie confundat nici cu Răspunderea extinsă a producătorului (EPR).

Obligațiile privind EPR-ul pentru baterii funcționează separat.

Întreprinderile care vând baterii în statele membre ale UE pot avea obligații de înregistrare a producătorilor, de raportare, de colectare și de finanțare în temeiul Regulamentului privind bateriile.

În funcție de structura vânzărilor, înregistrarea poate fi obligatorie în fiecare stat membru în care bateriile sunt puse la dispoziție pe piață.

Un pașaport pentru baterie nu înlocuiește aceste înmatriculări.

Pentru vânzătorii din afara UE, poate fi necesară și reprezentarea autorizată pentru EPR în circumstanțe relevante.

Prin urmare, companiile care intră pe piața europeană ar trebui să evalueze separat conformitatea cu pașaportul pentru baterii și conformitatea cu EPR-ul pentru baterii. Principii similare de responsabilitate a producătorului se aplică și altor fluxuri de deșeuri, așa cum se explică în documentul EaseCert. Conformitatea cu reglementările UE privind protecția personalului (EPR) pentru ambalaje în 2026 ghid.

Ce ar trebui să facă producătorii acum

Pentru întreprinderile care vor introduce pe piața UE baterii reglementate după 18 februarie 2027, pregătirile ar trebui să fie deja în curs de desfășurare.

Un program practic de conformitate ar trebui să includă următorii pași.

1. Clasificați bateria

Stabiliți dacă produsul este:

• o baterie pentru vehicul electric;
• o baterie LMT;
• o baterie industrială;
• o baterie portabilă;
• o baterie SLI; sau
• o altă categorie de baterii în temeiul Regulamentului (UE) 2023/1542.

Pentru bateriile industriale, se stabilește dacă capacitatea depășește 2 kWh.

2. Identificați operatorul economic responsabil

Documentați care entitate juridică introduce bateria pe piața UE sau o pune în funcțiune și care entitate își va asuma responsabilitatea pentru pașaport.

Pentru producătorii din afara UE, verificați structura importatorului și a reprezentantului autorizat.

3. Efectuați o evaluare a lacunelor în date din pașaportul bateriilor

Comparați informațiile disponibile în prezent cu:

• Articolul 77;
• Articolul 78;
• Anexa XIII;
• informațiile aplicabile din anexa VI;
• dispoziții conexe din Regulamentul privind bateriile; și
• Orientările actuale ale Comisiei Europene privind punctele de date privind Pașaportul pentru baterii digitale.

Orientările Comisiei din august 2026 consolidează 71 de puncte de date relevante, ceea ce îl face un punct de plecare util pentru acest exercițiu.

4. Mapați fiecare punct de date la o sursă

Identificați de unde provine fiecare articol necesar.

Printre posibilele surse se numără:

• producător de baterii;
• producător de celule;
• furnizori de componente;
• listă de materiale;
• rapoarte de laborator;
• evaluări ale ciclului de viață;
• sistem de gestionare a bateriei;
• Sisteme ERP;
• sisteme de management al ciclului de viață al produsului;
• înregistrări de fabricație;
• sisteme de management al calității; și
• înregistrări ale diligenței necesare în lanțul de aprovizionare.

5. Identificați informațiile lipsă despre furnizori

Acest pas ar trebui finalizat devreme.

Informații precum compoziția detaliată a bateriei, materiile prime critice, conținutul reciclat și anumite date privind sustenabilitatea pot să nu fie disponibile în prezent în documentația obișnuită a produsului unui producător.

Prin urmare, acordurile cu furnizorii și procedurile de solicitare a datelor pot necesita actualizare.

6. Examinați documentația tehnică

Asigurați-vă că bateria documentația tehnică susține introducerea informațiilor în pașaport.

Informațiile din pașaport nu trebuie să fie în contradicție cu:

• rapoarte de testare;
• specificațiile produsului;
• dosare tehnice;
• Declarația UE de conformitate;
• etichete;
• manuale; sau
• alte documente de reglementare.

7. Selectați o platformă DPP potrivită

Evaluați dacă sistemul propus respectă cerințele tehnice ale articolelor 77 și 78 și arhitectura aplicabilă a pașaportului digital pentru produse al UE.

Evitați să evaluați furnizorii doar pe baza capacității de a crea un cod QR.

8. Stabilirea unei identificări unice

Stabiliți cum vor fi generați identificatorii unici ai bateriei și cum vor fi legați de bateriile fizice individuale.

Sistemul trebuie să respecte standardele de identificare aplicabile și cerințele de înregistrare UE.

9. Integrați codul QR în produs

Planificați un spațiu fizic suficient și o tehnologie de marcare adecvată, astfel încât codul QR să rămână vizibil, lizibil și indelebil pe parcursul ciclului de viață relevant al produsului.

10. Definiți drepturile de acces

Separați informațiile în categoriile de acces corespunzătoare:

• public;
• acces în baza unui interes legitim;
• accesul autorității/organismelor notificate; și
• informații individuale despre baterie.

Informațiile sensibile din punct de vedere comercial nu ar trebui pur și simplu publicate.

11. Stabilirea procedurilor de actualizare

Identificați care informații rămân statice și care informații trebuie să se schimbe pe parcursul duratei de viață a bateriei.

Pentru bateriile relevante, acestea pot include informații despre funcționare, starea de funcționare și ciclul de viață.

12. Testați înainte de februarie 2027

Valida:

• Scanare cod QR;
• rezoluția identificatorului;
• acuratețea datelor;
• permisiuni de acces;
• Interacțiunea cu Registrul UE;
• portabilitatea datelor;
• Conexiuni API;
• securitate;
• disponibilitate pe termen lung; și
• consecvența cu bateria fizică și documentația tehnică.

Pentru companiile care pregătesc o lansare mai amplă de produse în UE, EaseCert listă de verificare pentru lansarea unui produs nou în UE oferă o imagine de ansamblu suplimentară asupra accesului pe piață.

Un exemplu practic

Să luăm în considerare un producător din China care produce o baterie litiu-ion de 5 kWh pentru stocarea energiei rezidențiale și o vinde în Germania prin intermediul unui importator din UE.

Deoarece bateria este o baterie industrială de peste 2 kWh, aceasta se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 77 din pașaportul pentru baterii.

Înainte de a introduce baterii pe piața UE după 18 februarie 2027, operatorul economic responsabil ar trebui să se asigure că a fost creat pașaportul pentru baterii aplicabil.

Procesul de conformitate ar putea implica:

1. confirmarea clasificării ca baterie industrială;
2. finalizarea evaluării conformității conform Regulamentului UE aplicabil privind bateriile;
3. pregătirea documentației tehnice;
4. pregătirea Declarației UE de conformitate;
5. aplicarea marcajului CE și a etichetării bateriilor necesare;
6. identificarea operatorului economic din UE;
7. colectarea datelor aplicabile din anexa XIII;
8. crearea identificatorului unic al bateriei;
9. crearea și înregistrarea pașaportului digital;
10. conectarea bateriei fizice la pașaport prin intermediul codului QR al acestuia;
11. implementarea unor controale de acces adecvate; și
12. păstrarea informațiilor din pașaport după ce bateria intră în funcțiune.

Separat, producătorul ar trebui să respecte obligațiile aplicabile privind EPR-ul bateriei în statele membre în care bateria este pusă la dispoziție.

Prin urmare, pașaportul este o parte a unui sistem mai amplu de acces pe piață al UE.

Cea mai mare provocare ar putea fi datele, nu software-ul

Crearea tehnică a unui cod QR este relativ simplă.

Obținerea de date de reglementare fiabile poate fi considerabil mai dificilă.

Mulți producători primesc în prezent baterii sau celule de la furnizori cu puțin mai mult decât:

• fișe cu specificații;
• Documente FDS;
• Rapoartele ONU 38.3;
• Rapoarte de testare IEC; și
• declarații de bază.

Este posibil ca acest lucru să nu ofere toate informațiile necesare pentru un pașaport pentru baterii conform.

Prin urmare, producătorii ar trebui să înceapă discuțiile despre cerințe cu furnizorii lor de baterii și celule chiar acum.

Așteptarea până în ianuarie sau februarie 2027 ar putea lăsa suficient timp pentru a obține informațiile lipsă privind compoziția, sustenabilitatea, performanța sau lanțul de aprovizionare.

Bateriile existente trebuie să primească pașapoarte retroactiv?

Articolul 77 stabilește cerința privind bateriile introduse pe piață sau puse în funcțiune începând cu 18 februarie 2027.

Prin urmare, evaluarea relevantă a conformității ar trebui să se concentreze asupra momentului în care bateria individuală este introdusă pe piață sau pusă în funcțiune în conformitate cu definițiile și normele Regulamentului privind bateriile.

Companiile care dețin stocuri în jurul datei de tranziție ar trebui să documenteze cu atenție momentul în care produsele au fost introduse pe piața UE, mai degrabă decât să presupună că data fabricației determină singura aplicabilitatea.

În cazul în care există incertitudine cu privire la stocul tranzitoriu, analiza introducerii pe piață ar trebui documentată înainte de termenul limită din februarie 2027.

Pașaportul pentru baterii este începutul unui sistem DPP al UE mult mai amplu

Bateriile sunt prima grupă majoră de produse pentru care Pașaportul digital al produselor UE devine obligatoriu.

Nu vor fi ultimii.

UE dezvoltă progresiv cerințe privind pașaportul digital al produselor pentru sectoare de produse suplimentare prin intermediul Regulamentului privind proiectarea ecologică pentru produse durabile și al altor acte legislative specifice sectorului.

Se preconizează că sistemul mai amplu va acoperi sau va interacționa cu grupuri de produse și legislație privind domenii precum:

• fier și oțel;
• textile;
• anvelope;
• aluminiu;
• mobilier;
• Produse TIC;
• produse de construcții;
• jucării;
• detergenți; și
• alte produse reglementate.

Prin urmare, pentru producătorii care vând mai multe categorii de produse în Europa, pașaportul pentru baterii ar trebui considerat parte a unei tranziții mai ample către informații digitale structurate privind conformitatea și trasabilitatea la nivel de produs.

Cum poate EaseCert să sprijine conformitatea cu bateriile

EaseCert oferă asistență producătorilor, importatorilor și vânzătorilor online în ceea ce privește conformitatea produselor europene și cerințele de acces pe piață.

Pentru întreprinderile afectate de Regulamentul UE privind bateriile, procesul de conformitate ar trebui să înceapă cu determinarea obligațiilor legale aplicabile, mai degrabă decât cu simpla achiziționare a unui cod QR sau a unui serviciu de pașaport digital pentru produse.

În funcție de produs și de lanțul de aprovizionare, analiza conformității poate include:

• Clasificarea bateriilor;
• Evaluarea aplicabilității Regulamentului UE privind bateriile;
• evaluarea operatorilor economici;
• revizuirea documentației tehnice;
• Declarația UE de conformitate;
• etichetare și revizuire a codurilor QR;
• Cerințe privind marcajul CE;
• analiza lacunelor de date din pașaportul privind bateriile;
• revizuirea rapoartelor de testare disponibile și a documentației furnizorului;
• coordonarea informațiilor de conformitate lipsă;
• Reprezentare autorizată în UE, dacă este cazul;
• considerații privind EPR-ul bateriei; și
• coordonare cu o platformă adecvată de Pașaport Digital pentru Produse.

În cazul în care se utilizează o platformă tehnică terță pentru a crea și găzdui pașaportul bateriei, documentația de reglementare și pașaportul digital ar trebui să fie aliniate astfel încât în ​​întregul sistem de conformitate să fie utilizați același model de baterie, același producător, același operator economic și aceleași informații tehnice.

Companiile care au nevoie de asistență mai amplă în ceea ce privește conformitatea produselor cu UE pot, de asemenea, consulta EaseCert. Conformitatea GPSR și serviciile de acces pe piața UE.

Concluzie

18 februarie 2027 este un termen limită important de conformitate pentru industria europeană a bateriilor.

Începând cu data respectivă, bateriile pentru vehicule electrice, bateriile LMT și bateriile industriale cu o capacitate mai mare de 2 kWh introduse pe piața UE sau puse în funcțiune trebuie să aibă un pașaport pentru baterii.

Cerința este mult mai amplă decât adăugarea unui cod QR.

Un sistem conform impune producătorilor și operatorilor economici să stabilească o evidență digitală structurată care să conțină informații de reglementare, tehnice, despre sustenabilitate și despre ciclul de viață, să gestioneze diferite niveluri de acces, să mențină date precise, să furnizeze identificarea individuală a bateriei și să conecteze bateria fizică la evidența sa digitală.

Infrastructura Pașaportului Digital pentru Produse a Comisiei Europene trece acum de la legislație la implementare practică. Registrul UE pentru Produse Digitale a devenit operațional în iulie 2026, iar Comisia a publicat acum orientări detaliate care consolidează cerințele privind datele din pașaportul pentru baterii.

Prin urmare, companiile care preconizează să vândă bateriile afectate în Europa după februarie 2027 ar trebui să utilizeze perioada de implementare rămasă pentru a-și clasifica bateriile, a identifica datele lipsă, a contacta furnizorii, a revizui documentația tehnică și a-și stabili infrastructura de Pașaport Digital pentru Produse.

A porni de la date este, în general, cea mai eficientă abordare.

O platformă de pașapoarte poate găzdui și structura informații, dar nu poate crea dovezi de reglementare pe care producătorul nu le-a colectat niciodată.

Referințe oficiale ale UE

Următoarele surse oficiale ale Uniunii Europene ar trebui utilizate ca referințe principale la pregătirea conformității cu pașaportul pentru baterii.

Regulamentul (UE) 2023/1542 privind bateriile și bateriile uzate

EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2023/1542. În special, a se vedea articolul 13 (etichetare și cod QR), articolele 17-20 (evaluarea conformității și declarația UE de conformitate), articolele 77-78 (pașaportul bateriei) și anexa XIII (informațiile conținute în pașaportul bateriei).

Comisia Europeană: Pașaport digital pentru produse baterii

Comisia Europeană: Pașaport digital pentru produse baterii (Pașaport pentru baterii). Informații ale Comisiei Europene referitoare în mod specific la implementarea pașapoartelor digitale pentru produse pentru baterii, inclusiv categoriile de baterii afectate, datele de implementare și orientările actuale.

Comisia Europeană: Pașaportul bateriilor digitale, puncte de date pe categorii

Comisia Europeană: Ghiduri și date privind pașaportul pentru baterii digitale, pe categorii. Orientările actualizate ale Comisiei, publicate în august 2026, consolidează 71 de puncte de date și aplicabilitatea acestora la categoriile de vehicule electrice, vehicule pe distanțe lungi (LMT) și baterii industriale. Comisia observă că aceste orientări ar trebui interpretate împreună cu Regulamentul (UE) 2023/1542 și cu actele delegate și de punere în aplicare relevante.

Comisia Europeană: Pașaportul digital pentru produse

Comisia Europeană: Pașaportul digital pentru produse. Portalul central al Comisiei privind pașaportul digital pentru produse, care acoperă arhitectura DPP, Registrul, calendarul de implementare, documentația tehnică și cerințele specifice sectorului.

Comisia Europeană: Registrul pașapoartelor digitale pentru produse

Comisia Europeană: Resurse și Registrul Pașaportului pentru Produse Digitale. Registrul DPP al UE a devenit operațional la 20 iulie 2026. Comisia furnizează informații privind înregistrarea, identificatorii unici, API-urile, gestionarea accesului și rolul registrului în cadrul arhitecturii descentralizate a DPP.

Comisia Europeană: Baterii și baterii uzate

Comisia Europeană: Baterii. Portalul Comisiei Europene privind politica și legislația de mediu pentru Regulamentul (UE) 2023/1542 și legislația de punere în aplicare și delegată aferentă.

Întrucât actele delegate, actele de punere în aplicare, îndrumările tehnice și standardele DPP continuă să se dezvolte, întreprinderile care se pregătesc pentru februarie 2027 ar trebui să verifice cele mai recente materiale ale Comisiei Europene înainte de implementarea finală.