Pașaport pentru produse digitale UE: registru, coduri QR și cronologie

Registrul pașapoartelor digitale pentru produse din UE este acum operațional: Ce trebuie să știe producătorii

Comisia Europeană a pus în funcțiune Registrul UE pentru pașapoarte digitale pentru produse, marcând un pas semnificativ în implementarea cadrului privind pașapoartele digitale pentru produse.

Registrul a devenit operațional la 20 iulie 2026. Acesta oferă infrastructura centrală a UE prin intermediul căreia operatorii economici vor înregistra pașapoarte digitale pentru produse pentru produsele care intră sub incidența legislației UE aplicabile.

Această evoluție nu înseamnă că fiecare produs introdus pe piața UE trebuie să aibă imediat un Pașaport Digital al Produselor. De asemenea, nu înseamnă că întreprinderile trebuie să înregistreze fiecare cod QR voluntar, pagină de sustenabilitate sau bază de date cu informații despre produse pe care o utilizează în prezent.

Obligația legală se va aplica progresiv. Un produs trebuie să aibă un Pașaport Digital al Produsului și să fie înregistrat atunci când actul delegat relevant specific produsului sau altă legislație UE aplicabilă impune acest lucru.

Cu toate acestea, întreprinderile ar trebui să înțeleagă sistemul acum. Registrul este operațional, se introduc standarde tehnice, iar primele pașapoarte digitale obligatorii pentru produse se vor aplica anumitor baterii începând cu 18 februarie 2027.

Acest articol explică:

• ce este un Pașaport Digital pentru Produse;
• ce face Registrul DPP;
• cum diferă înregistrarea de crearea unui cod QR;
• ce întreprinderi pot fi responsabile;
• ce informații vor fi înregistrate;
• modul în care autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței vor utiliza sistemul;
• ce grupe de produse se preconizează că vor fi acoperite;
• când se preconizează că cerințele se vor aplica;
• ce ar trebui să facă acum producătorii, importatorii și alți operatori economici.

Ce este un pașaport digital pentru produse?

Un Pașaport Digital de Produs, denumit în mod obișnuit DPP, este o înregistrare digitală asociată cu un produs, o componentă sau un material.

Comisia Europeană descrie DPP-ul ca o carte de identitate digitală care oferă acces la informații relevante despre produs pe tot parcursul ciclului de viață al produsului.

În funcție de legislația aplicabilă privind produsul, pașaportul poate conține informații privind:

• identificarea produsului;
• producătorul și alți operatori economici responsabili;
• materiale și componente;
• substanțe care prezintă motive de îngrijorare;
• performanța de mediu;
• durabilitate;
• reparabilitate;
• întreţinere;
• piese de schimb;
• reutilizare;
• remanufacturare;
• reciclare;
• manipulare în siguranță;
• conformitatea cu reglementările;
• documentația de conformitate;
• siguranța produsului;
• originea produsului.

Informațiile exacte nu vor fi identice pentru fiecare produs. Cerințele specifice produsului vor fi stabilite prin acte delegate adoptate în temeiul Regulamentului privind proiectarea ecologică pentru produse durabile sau prin alte acte legislative ale UE care impun un DPP.

DPP are scopul de a pune la dispoziția diferiților utilizatori informații fiabile despre produse într-un format digital standardizat, inclusiv:

• consumatori;
• producători;
• importatori;
• distribuitori;
• reprezentanți autorizați;
• reparatori;
• renovatori;
• remanufacturatori;
• reciclatori;
• autoritățile vamale;
• autoritățile de supraveghere a pieței;
• alte autorități publice.

Temeiul juridic pentru cadrul general al DPP este Regulamentul (UE) 2024/1781 de stabilire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor de proiectare ecologică pentru produse durabile, cunoscut în mod obișnuit sub numele de Regulamentul privind proiectarea ecologică pentru produse durabile sau ESPR.

DPP este mai mult decât un cod QR

O neînțelegere frecventă este aceea că adăugarea unui cod QR la un produs creează automat un Pașaport Digital de Produs conform.

Un cod QR poate servi drept suport de date care conectează un produs fizic la DPP-ul său. Cu toate acestea, codul QR este doar o parte a sistemului.

Un cadru DPP conform conține mai multe elemente distincte:

1. Produsul fizic

Produsul, ambalajul acestuia sau documentația însoțitoare conține un suport de date, cum ar fi un cod QR.

2. Suportul de date

Suportul de date oferă acces digital la pașaportul relevant.

3. Identificatorul unic de produs

Produsul, modelul, lotul sau articolul individual este identificat utilizând nivelul de identificare impus de legislația aplicabilă.

4. Pașaportul digital al produsului

DPP conține sau oferă acces controlat la informațiile necesare despre produs.

5. Sistemul de stocare a datelor

Informațiile detaliate privind DPP rămân stocate de operatorul economic sau de un furnizor de servicii DPP.

6. Registrul DPP al UE

Registrul stochează identificatorii relevanți, datele de înregistrare și metadatele de nivel înalt necesare.

7. Identificatorul unic de înregistrare

Odată ce DPP este înregistrat, Registrul generează un Identificator Unic de Înregistrare asociat cu pașaportul înregistrat.

Prin urmare, o companie poate avea o pagină web cu produse accesibilă printr-un cod QR fără a avea un DPP conform legal.Conformitatea depinde de îndeplinirea de către sistemul complet a cerințelor legale aplicabile privind conținutul datelor, identificatorii, drepturile de acces, interoperabilitatea, stocarea, disponibilitatea și înregistrarea.

Comisia Europeană explică faptul că operatorul economic colectează mai întâi informațiile despre produs necesare din punct de vedere legal. Apoi, DPP este creat și înregistrat, în timp ce informațiile complete despre produs rămân stocate de operatorul economic sau de furnizorul său de servicii DPP. Un suport de date digital, cum ar fi un cod QR, conectează produsul fizic la pașaport.

Ce este Registrul de pașapoarte digitale pentru produse al UE?

Registrul DPP este baza de date centrală a UE care susține sistemul de pașaport digital pentru produse.

Acționează ca un serviciu de indexare pentru DPP-urile aferente produselor introduse pe piața UE.

Registrul nu înlocuiește, în general, pașaportul în sine și, în mod normal, nu stochează întregul set de informații detaliate despre produs. În schimb, stochează informațiile necesare pentru identificarea, înregistrarea, localizarea și verificarea DPP-ului.

Conform Comisiei Europene, Registrul va stoca:

• identificatori unici de produs;
• Informații de înregistrare DPP;
• metadate de nivel înalt necesare;
• alte informații solicitate în temeiul actului delegat aplicabil sau al legislației UE.

DPP în sine urmează o arhitectură descentralizată. Datele detaliate despre produs rămân în responsabilitatea operatorului economic relevant. Operatorul poate găzdui informațiile direct sau poate utiliza un furnizor de servicii DPP.

Prin urmare, Registrul oferă un index comun la nivelul UE, în timp ce informațiile despre produs pot fi stocate în sisteme descentralizate.

De ce a fost creat Registrul?

Un sistem descentralizat al procurorului general are nevoie de o modalitate fiabilă de a identifica și verifica pașapoartele în întreaga UE.

Fără un registru central, autoritățile ar putea întâmpina dificultăți în a determina:

• dacă un pașaport a fost creat în mod valid;
• ce operator economic l-a înregistrat;
• dacă identificatorul relevant de produs este autentic;
• locul în care sunt stocate informațiile din pașaport;
• dacă un produs importat a fost înregistrat înainte de vămuire;
• dacă un identificator a fost deja utilizat;
• dacă DPP rămâne accesibil;
• dacă informațiile de înregistrare au fost actualizate.

Registrul oferă un punct central de referință pentru aceste funcții.

Este destinat să sprijine:

• înregistrare consecventă la DPP;
• verificarea operatorilor economici;
• identificarea fiabilă a produsului;
• interoperabilitatea între sisteme;
• controale vamale;
• supravegherea pieței;
• gestionarea accesului;
• înregistrare securizată;
• schimb structurat de date;
• dovada înregistrării.

Aranjamentele practice ale Registrului sunt guvernate de Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei privind Registrul pașapoartelor pentru produse digitale.

Trebuie înregistrat fiecare DPP?

În cazul în care un act juridic al UE aplicabil impune un pașaport digital pentru produse, pașaportul trebuie înregistrat în Registrul DPP în conformitate cu legislația respectivă.

Prin urmare, înregistrarea este o etapă separată de conformitate. Crearea informațiilor despre produs și atașarea unui cod QR nu sunt suficiente în sine.

Cu toate acestea, faptul că Registrul devine operațional nu impune imediat o obligație de plată a datelor (DPP) pentru toate produsele.

O cerință obligatorie DPP trebuie să decurgă din:

• un act delegat specific produsului adoptat în temeiul ESPR; sau
• un alt regulament sau act juridic al UE care impune în mod direct un DPP.

Până la aplicarea legislației relevante privind produsele, o companie poate opta pentru crearea unui sistem digital voluntar de informații privind produsele. Respectivul sistem voluntar nu trebuie automat înregistrat doar pentru că Registrul este disponibil.

Distincția este importantă:

Disponibilitatea registrului înseamnă că infrastructura UE este operațională.

Aplicabilitate legală înseamnă că un anumit produs este acoperit de o cerință DPP obligatorie.

Actul delegat sau legislația sectorială aplicabilă va stabili:

• ce produse sunt acoperite;
• când începe cerința;
• cine trebuie să înregistreze pașaportul;
• nivelul de identificare necesar;
• câmpurile de date obligatorii;
• unde trebuie să apară suportul de date;
• ce informații trebuie să fie publice;
• ce informații pot fi restricționate;
• cât timp trebuie să rămână disponibile datele;
• dacă se aplică vreo scutire.

Când trebuie finalizată înregistrarea?

În cazul în care se aplică un DPP obligatoriu, înregistrarea trebuie, în general, finalizată înainte ca produsul să fie introdus pe piața UE.

Comisia Europeană afirmă că operatorii economici relevanți trebuie să înregistreze DPP în conformitate cu legislația aplicabilă înainte ca produsul să fie introdus pe piață.

Aceasta se aplică la:

• produse fabricate în UE; și
• produse importate care intră pe piața UE.

Pentru produsele importate, autoritățile vamale pot verifica înregistrarea înainte ca produsele să fie puse în liberă circulație.

Aceasta înseamnă că înregistrarea DPP ar trebui tratată ca o cerință de conformitate prealabilă introducerii pe piață, mai degrabă decât ca o formalitate administrativă post-vânzare.

Cum funcționează procesul de înregistrare

Procesul detaliat va depinde de legislația produsului și de funcționalitatea finală a Registrului, însă Comisia Europeană descrie procesul general DPP după cum urmează.

Pasul 1: Stabiliți dacă produsul este acoperit

Operatorul economic trebuie să stabilească dacă produsul face obiectul unei cerințe obligatorii de DPP.

Această evaluare necesită identificarea:

• categoria de produse;
• legislația UE aplicabilă;
• actul delegat relevant;
• data conformității;
• orice dispoziții tranzitorii;
• orice excluderi sau scutiri.

Întreprinderile nu ar trebui să presupună că se aplică o cerință DPP doar pentru că produsul lor se încadrează într-un sector larg menționat în programul de lucru ESPR.

De exemplu, identificarea textilelor ca grupă de produse prioritare nu stabilește în sine cerințele finale privind datele, data de conformitate sau domeniul de aplicare. Aceste detalii vor fi stabilite prin actul delegat relevant.

Pasul 2: Determinarea operatorului economic responsabil

Legislația aplicabilă va stabili cine trebuie să întocmească și să înregistreze pașaportul.

În funcție de lanțul de aprovizionare și de cadrul legal, partea responsabilă poate fi:

• producătorul din UE;
• producătorul din afara UE;
• un importator;
• un reprezentant autorizat;
• un alt operator economic desemnat în temeiul legislației aplicabile.

Întreprinderile ar trebui să stabilească responsabilitatea contractuală și operațională.Partea care creează codul QR, operează site-ul web sau furnizează date despre produs nu este neapărat partea care are obligația legală de înregistrare.

Pasul 3: Colectați informațiile necesare despre produs

Operatorul economic trebuie să colecteze informațiile cerute de legislația UE aplicabilă.

Acest lucru poate necesita coordonare între:

• dezvoltarea de produse;
• aprovizionare;
• cumpărare;
• asigurarea calității;
• sustenabilitate;
• conformitatea cu reglementările;
• siguranța produsului;
• tehnologia de informație;
• logistică;
• Vamă;
• juridic;
• asistență post-vânzare;
• reciclare și operațiuni de sfârșit de viață.

Datele despre produse pot necesita obținerea de la mai multe niveluri ale lanțului de aprovizionare. Un producător de produse finite se poate baza pe furnizorii de materiale, producătorii de componente, laboratoarele de testare și fabricile pentru informațiile subiacente.

Pasul 4: Stabilirea identificatorului necesar

Legislația relevantă va stabili nivelul la care trebuie creat un pașaport.

Printre posibilele niveluri de identificare se pot număra:

• modelul produsului;
• tipul de produs;
• lot;
• lot de producție;
• articol individual;
• componentă;
• material.

Această distincție are consecințe operaționale majore.

Un pașaport la nivel de model poate permite mai multor unități să partajeze același DPP. Un pașaport la nivel de lot sau articol poate necesita mult mai mulți identificatori, capacitate de gestionare a datelor și activitate de înregistrare.

Prin urmare, întreprinderile ar trebui să evite conceperea sistemelor în jurul unei singure ipoteze de identificare înainte de adoptarea actului delegat relevant.

Pasul 5: Creați DPP-ul

Pașaportul trebuie creat în structura și formatul necesare.

Informațiile trebuie să poată fi accesate, schimbate și interpretate în conformitate cu normele tehnice aplicabile.

O pagină web orientată către consumator poate face parte din experiența utilizatorului, dar sistemul subiacent poate avea nevoie și să suporte:

• date care pot fi citite de mașină;
• vocabular standardizat;
• câmpuri structurate;
• interfețe de programare a aplicațiilor;
• acces bazat pe roluri;
• schimbul de date între sisteme;
• identificatori persistenți;
• disponibilitate pe termen lung;
• interoperabilitate tehnică.

Pasul 6: Înregistrați DPP-ul

Operatorul economic înregistrează DPP-ul în Registrul UE.

Comisia oferă două căi principale:

• o interfață utilizator securizată; și
• o interfață de programare a aplicațiilor sau API.

Interfața cu utilizatorul poate fi potrivită pentru înregistrarea manuală și volume de înregistrare mai mici.

O interfață de programare a aplicațiilor (API) poate fi mai potrivită pentru întreprinderile care introduc pe piața UE un număr mare de produse, modele, loturi sau articole identificate individual.

Registrul include în prezent atât un mediu live, cât și un mediu de testare separat. Mediul de testare permite companiilor să exploreze fluxurile de lucru pentru înscriere și înregistrare fără a afecta datele live sau procesele reale.

Pasul 7: Primiți identificatorul unic de înregistrare

După înregistrarea cu succes, Registrul generează un Identificator Unic de Înregistrare.

Comisia se referă la acest identificator ca URI. În acest context, URI-ul este generat de Registru după înregistrare și poate fi utilizat în procesul de verificare.

Pentru mărfurile importate, autoritățile vamale pot verifica identificatorul și datele de înregistrare asociate.

Pasul 8: Aplicați sau conectați suportul de date

Un suport de date, cum ar fi un cod QR, trebuie să ofere acces la DPP.

Cerințele finale de plasare vor depinde de legislația aplicabilă. Este posibil ca suportul de date să fie necesar să apară:

• asupra produsului;
• pe o etichetă;
• pe ambalaj;
• în documentația însoțitoare;
• în mai multe locații.

Normele aplicabile pot specifica, de asemenea, cerințe privind:

• vizibilitate;
• lizibilitate;
• accesibilitate;
• durabilitate;
• dimensiune minimă;
• persistența legăturilor;
• apropierea de alte marcaje;
• accesibilitate digitală.

Pasul 9: Păstrați pașaportul

Conformitatea cu DPP nu se încheie după înregistrare.

Operatorul responsabil poate fi nevoit să se asigure că:

• datele rămân corecte;
• se fac actualizările necesare;
• pașaportul rămâne accesibil;
• legăturile continuă să funcționeze;
• identificatorii rămân conectați la produsul corect;
• permisiunile de acces rămân corespunzătoare;
• înregistrările învechite sunt gestionate corect;
• informațiile rămân disponibile pentru perioada de păstrare necesară;
• Modificările designului produsului sau ale materialelor sunt reflectate acolo unde este necesar.

Ce informații stochează Registrul?

Registrul nu este destinat să funcționeze ca singura bază de date care conține toate informațiile despre produse.

Comisia Europeană o descrie ca o bază de date securizată care stochează:

• identificatori unici;
• datele de înregistrare;
• metadate de nivel înalt;
• alte informații cerute de legislația relevantă.

Informațiile complete privind DPP rămân stocate de operatorul economic sau de un furnizor de servicii DPP.

Această distincție permite UE să mențină un sistem central de verificare și indexare fără a fi necesară găzduirea fiecărei înregistrări detaliate a pașaportului într-o singură bază de date centrală.

Actele delegate aplicabile sau alte acte legislative ale UE pot impune totuși înregistrarea unor informații suplimentare pentru anumite grupe de produse.

Ce sunt metadatele de înregistrare?

Metadatele de înregistrare sunt informații structurate care descriu DPP-ul și relația acestuia cu produsul și operatorul responsabil.

Câmpurile exacte vor depinde de actul juridic aplicabil. Acestea pot include informații necesare pentru a identifica:

• produsul;
• identificatorul produsului;
• pașaportul;
• operatorul economic responsabil;
• codul relevant al mărfurilor;
• locația informațiilor detaliate din pașaport;
• categoria de produse aplicabilă;
• statutul înregistrării;
• data înregistrării;
• modificări ale înregistrării.

Întreprinderile ar trebui să facă distincția între:

Conținutul pașaportului, care constă în informațiile substanțiale despre produs disponibile prin intermediul DPP.

Metadate de înregistrare, ceea ce permite Registrului și autorităților să identifice, să localizeze, să valideze și să gestioneze pașaportul.

Înscrierea organizației și verificarea utilizatorului

Înainte de înregistrarea DPP-urilor, un operator economic poate fi nevoit să își înscrie organizația în Registru.

Resursele Registrului Comisiei includ funcționalități și îndrumări pentru:

• înscrierea unei organizații;
• înregistrarea DPP-urilor;
• gestionarea DPP-urilor înregistrate.

Cadrul de implementare abordează, de asemenea, verificarea utilizatorilor și gestionarea accesului.

Acest lucru este important deoarece Registrul trebuie să poată stabili că un utilizator are autoritatea de a acționa în numele organizației relevante.

Întreprinderile ar trebui să ia în considerare în avans:

• ce entitate juridică se va înscrie;
• ce personal va administra contul;
• cine poate înregistra sau modifica DPP-urile;
• cum va fi controlat accesul;
• cum vor fi gestionate schimbările de personal;
• dacă furnizorii externi vor primi acces;
• modul în care vor fi documentate responsabilitățile;
• care va păstra dovada înregistrării.

Comisia Europeană a publicat un document dedicat Pagina de registru DPP cu acces la Registrul live, mediul de testare, ghidul utilizatorului și centrul de asistență.

Înregistrare manuală și integrare API

Registrul permite înregistrarea prin intermediul unei interfețe cu utilizatorul sau al unui API.

Interfață utilizator

Înregistrarea manuală poate fi potrivită pentru:

• portofolii mici de produse;
• proiecte pilot;
• producători cu volum mic de producție;
• testarea inițială;
• înregistrări ocazionale;
• organizații fără sisteme integrate de informații despre produse.

Totuși, înregistrarea manuală poate deveni dificilă în cazul în care o companie are:

• mii de SKU-uri;
• schimbări frecvente de produse în funcție de sezon;
• pașapoarte individuale;
• mai multe locații de producție;
• importuri de volum mare;
• date extinse la nivel de lot;
• mai multe entități juridice.

Înregistrare API

Integrarea API poate permite operatorilor economici să conecteze Registrul cu sistemele existente, cum ar fi:

• sisteme de management al ciclului de viață al produsului;
• sisteme de planificare a resurselor întreprinderii;
• sisteme de gestionare a informațiilor despre produse;
• baze de date de conformitate;
• platforme de date master;
• portaluri ale furnizorilor;
• sisteme de trasabilitate;
• Platformele furnizorilor de servicii DPP.

Integrarea API poate reduce munca manuală repetitivă, dar necesită date master fiabile, guvernanță, validare și gestionarea erorilor.

Automatizarea transmiterii datelor inexacte nu rezolvă problemele de conformitate. Companiile trebuie mai întâi să stabilească procese fiabile de proprietate și verificare a datelor.

Dovada înregistrării

Cadrul registrului permite operatorilor economici să solicite dovada înregistrării sub forma unui document electronic securizat.

Dovada înregistrării poate fi utilă în:

• tranzacții între companii;
• calificarea furnizorului;
• integrarea comercianților cu amănuntul;
• verificări ale conformității pieței;
• documentația vamală;
• audituri interne;
• inspecții de reglementare;
• conformitatea contractuală;
• diligența necesară privind clienții.

Dovada înregistrării nu dovedește neapărat că fiecare informație din DPP este corectă sau că produsul respectă toată legislația UE aplicabilă.

Aceasta demonstrează că DPP a fost înregistrat în conformitate cu procesul de înregistrare. Conformitatea produsului depinde în continuare de produsul subiacent, de documentație, de date și de evaluarea conformității.

Controale vamale

Registrul DPP este conceput pentru a sprijini aplicarea legilor vamale pentru produsele importate.

Autoritățile vamale pot utiliza Registrul pentru a verifica electronic că:

• un produs importat are un DPP înregistrat;
• înregistrarea este valabilă;
• identificatorul unic relevant este prezent;
• a fost furnizat codul de marfă necesar;
• pașaportul poate fi localizat.

Comisia afirmă că, odată înregistrat, identificatorul unic de înregistrare poate fi verificat la vamă.

Din acest motiv, clasificarea produselor și datele vamale reprezintă o parte importantă a pregătirii DPP.

Producătorii și importatorii ar trebui să asigure coerența între:

• declarații vamale;
• coduri de mărfuri;
• identificatori de produs;
• facturi comerciale;
• documentația de expediere;
• Înregistrări DPP;
• Depuneri la registru.

Identificatorii sau clasificările conflictuale pot crea întârzieri, erori de verificare sau întrebări legate de aplicarea legii.

Supravegherea pieței

Registrul va sprijini, de asemenea, autoritățile de supraveghere a pieței.

Autoritățile pot utiliza informațiile înregistrate pentru:

• identificarea operatorului economic responsabil;
• localizați DPP;
• verificarea înregistrării produsului;
• revizuirea informațiilor despre produs obligatorii din punct de vedere legal;
• investigarea produselor neconforme;
• comparați informațiile de piață cu înregistrările de înregistrare;
• sprijină aplicarea coordonată a legii.

DPP nu înlocuiește obligațiile existente privind conformitatea produsului.

Produsele pot rămâne supuse cerințelor privind:

• evaluări de siguranță;
• analize de risc;
• documentația tehnică;
• declarații de conformitate;
• testare;
• Marcaj CE;
• trasabilitate;
• avertismente;
• instrucţiuni;
• operatori economici responsabili;
• cooperarea în materie de supraveghere a pieței.

DPP poate oferi o metodă structurată de accesare a unora dintre aceste informații, însă întreprinderile trebuie să respecte în continuare legislația subiacentă privind produsul.

Informații publice și restricționate

Nu toți utilizatorii DPP vor avea neapărat acces la aceleași informații.

Se pot aplica niveluri diferite de acces pentru:

• consumatori;
• parteneri comerciali;
• reparatori;
• reciclatori;
• autoritățile vamale;
• autoritățile de supraveghere a pieței;
• alte organisme publice.

De exemplu, informațiile destinate consumatorilor pot include compoziția produsului, instrucțiuni de reparare sau reciclare, în timp ce autoritățile pot avea acces la informații de reglementare care nu sunt destinate publicării generale.

Legislația aplicabilă va stabili:

• ce informații trebuie să fie accesibile publicului;
• care informații sunt restricționate;
• ce roluri pot accesa date restricționate;
• dacă este necesară autentificarea;
• modul în care trebuie gestionate drepturile de acces.

Prin urmare, companiile ar trebui să evite construirea de sisteme DPP care presupun că fiecare punct de date va fi afișat pe o singură pagină web publică.

Rolul furnizorilor de servicii DPP

Operatorii economici pot stoca și gestiona ei înșiși datele DPP sau pot utiliza un furnizor extern de servicii DPP.

Un furnizor poate susține:

• crearea pașaportului;
• găzduire de date;
• Generarea de coduri QR;
• gestionarea identificatorilor;
• Integrare API;
• Înregistrare în registru;
• gestionarea accesului utilizatorilor;
• validarea datelor;
• întreținerea sistemului;
• disponibilitate pe termen lung.

Totuși, externalizarea platformei tehnice nu transferă automat responsabilitatea legală.

Întreprinderile ar trebui să stabilească:

• cine este responsabil din punct de vedere legal pentru DPP;
• cine îl înregistrează;
• cine validează datele;
• locul în care sunt stocate datele;
• cât timp va rămâne accesibil;
• cum vor fi transferate informațiile dacă contractul încetează;
• cum vor fi gestionate defecțiunile sistemului;
• cine actualizează înregistrările produselor;
• cine gestionează corecțiile;
• cine păstrează dovezile de audit;
• cum se asigură portabilitatea datelor.

Calendarul orientativ al Comisiei se referă la acte delegate suplimentare privind furnizorii de servicii DPP. Întreprinderile ar trebui să monitorizeze aceste evoluții înainte de a finaliza acordurile pe termen lung cu furnizorii.

Standarde armonizate pentru DPP

Interoperabilitatea tehnică este esențială pentru sistemul DPP.

Un pașaport trebuie să fie funcțional în următoarele condiții:

• diferite grupe de produse;
• diferite platforme software;
• diferite state membre;
• diferiți participanți la lanțul de aprovizionare;
• sistemele vamale;
• sisteme de reglementare;
• dispozitive de consum;
• medii de reparații și reciclare.

Comisia Europeană a publicat o pagină oficială privind standarde armonizate pentru pașaportul digital al produselor.

Pagina identifică Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/1736 a Comisiei din 14 iulie 2026 privind standardele armonizate elaborate în sprijinul Regulamentului (UE) 2024/1781.

Cadrul de standarde DPP acoperă domenii tehnice precum:

• identificatori unici;
• suporturi de date;
• interoperabilitate;
• interfețe de programare a aplicațiilor;
• protocoale de schimb de date;
• stocarea datelor.

Calendarul orientativ al Comisiei prevede că o decizie de punere în aplicare care acoperă șase standarde DPP a fost adoptată în iulie 2026, o altă decizie de punere în aplicare privind celelalte două standarde fiind indicată pentru septembrie 2026.

De ce contează interoperabilitatea

Un DPP trebuie să fie mai mult decât o pagină web statică creată de un singur furnizor.

Sistemul este conceput să permită schimbul și înțelegerea informațiilor între diferite platforme și utilizatori.

Interoperabilitatea ajută la asigurarea faptului că:

• identificatorii sunt structurați în mod consecvent;
• Codurile QR și alți suporturi pot fi interpretate în mod fiabil;
• datele pot fi transferate între sisteme;
• autoritățile pot obține informațiile necesare;
• reparatorii și reciclatorii pot accesa datele relevante;
• întreprinderile nu sunt blocate în sisteme proprietare incompatibile;
• Datele despre produs rămân utile pe tot parcursul ciclului de viață al produsului.

O platformă DPP proprietară poate oferi o interfață de consum rafinată, dar poate necesita totuși modificări substanțiale dacă nu respectă standardele și arhitectura tehnică aplicabile ale UE.

Ce produse vor necesita un DPP?

DPP va fi introdus progresiv.

Comisia Europeană identifică două căi juridice principale.

Acte delegate specifice produselor în temeiul ESPR

Calendarul orientativ actual al Comisiei include:

• fier și oțel;
• produse legate de energie;
• textile;
• anvelope;
• aluminiu;
• mobilier;
• saltele;
• Produse TIC.

Comisia indică în prezent:

• necesarul de fier și oțel în 2026;
• acte delegate privind textilele, anvelopele și aluminiul în 2027;
• mobilă în 2028;
• saltele și anumite cerințe suplimentare în 2029.

Aceste date se referă la adoptarea anticipată a normelor specifice produselor, nu neapărat la data imediată la care fiecare operator trebuie să se conformeze.

Comisia afirmă că, după adoptarea actelor delegate ESPR, operatorii economici vor beneficia, în general, de o perioadă de tranziție de cel puțin 18 luni.

Cerințe privind DPP în temeiul altor legislații UE

Pașapoartele digitale pentru produse pot fi, de asemenea, solicitate printr-o legislație separată.

Comisia identifică exemple precum:

• Regulamentul privind bateriile;
• Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje;
• Legea privind materiile prime critice;
• Legislația UE privind siguranța jucăriilor;
• Regulamentul privind produsele de construcție;
• legislația privind detergenții și agenții tensioactivi.

Cerințele privind momentul, domeniul de aplicare și conținutul trebuie determinate din legislația sectorială aplicabilă.

Bateriile sunt primul grup de produse obligatoriu

Anumite baterii vor fi prima grupă de produse pentru care DPP va deveni obligatoriu.

Comisia Europeană a stabilit data de 18 februarie 2027 ca fiind primul termen limită de implementare pentru anumite categorii de baterii, inclusiv:

• baterii pentru vehicule electrice;
• baterii pentru mijloace de transport ușoare;
• anumite baterii industriale.

Acest termen limită nu stabilește o cerință universală de DPP pentru fiecare produs de consum.

Întreprinderile nu ar trebui să aplice automat termenul limită pentru baterii textilelor, mobilei, jucăriilor sau altor categorii de produse.

Fiecare categorie trebuie evaluată în conformitate cu propriul cadru juridic aplicabil.

Textile și îmbrăcăminte

Îmbrăcămintea textilă este identificată ca un grup de produse prioritare în cadrul ESPR.

Calendarul orientativ al Comisiei anticipează adoptarea cerințelor DPP specifice sectorului pentru textile în trimestrul 3 sau 4 al anului 2027.

Actul delegat final va trebui să stabilească aspecte precum:

• produsele din domeniul de aplicare;
• clasificările tarifare sau de produse relevante;
• scutirile aplicabile;
• cerințe privind datele din pașaport;
• nivelul de identificare necesar;
• plasarea purtătorilor de date;
• drepturi de acces;
• cerințe de păstrare a datelor;
• datele de implementare;
• perioade de tranziție.

Comisia afirmă că operatorii economici vor avea o perioadă de tranziție de cel puțin 18 luni după adoptarea actelor delegate privind ESPR.

Întreprinderile din sectoarele textilelor, îmbrăcămintei, pielăriei și încălțămintei se pot pregăti acum, dar nu ar trebui să prezinte cerințele anticipate ca fiind finale până la adoptarea actului delegat.

Este necesară înregistrarea unui DPP voluntar?

O întreprindere poate introduce un sistem digital voluntar de informații privind produsele înainte de a se aplica o cerință obligatorie de DPP.

De exemplu, o companie poate utiliza în mod voluntar coduri QR pentru a oferi:

• instrucțiuni de îngrijire;
• informații materiale;
• informații despre sustenabilitate;
• îndrumări pentru reparații;
• instrucțiuni de reciclare;
• detalii despre lanțul de aprovizionare;
• informații de autentificare.

Dacă un astfel de sistem voluntar poate sau ar trebui înregistrat depinde de regulile Registrului și de dacă produsul relevant se încadrează într-o cerință legală aplicabilă.

Faptul că o companie își descrie sistemul drept „Pașaport digital pentru produse” nu o transformă neapărat într-un DPP guvernat de o cerință obligatorie a UE.

Întreprinderile ar trebui să facă o distincție clară între:

• o inițiativă voluntară de informare privind produsele;
• un program pilot conceput în pregătirea viitoarelor cerințe DPP;
• un DPP obligatoriu din punct de vedere legal, instituit în temeiul legislației aplicabile a Uniunii.

Pregătirea voluntară poate fi valoroasă, dar întreprinderile ar trebui să evite să facă declarații de conformitate nejustificate.

Registrul nu supune imediat fiecare produs ESPR-ului

ESPR este un regulament-cadru.

Acesta creează structura juridică prin care pot fi stabilite cerințe detaliate privind proiectarea ecologică și proiectarea datelor privind proiectarea (DPP) pentru anumite grupe de produse.

Multe dintre obligațiile practice vor apărea numai după adoptarea actelor delegate specifice produsului.

Prin urmare, funcționarea Registrului nu ar trebui interpretată în sensul că:

• toate produsele necesită acum un DPP;
• toate produsele necesită un cod QR;
• fiecare SKU existent trebuie înregistrat;
• toate paginile voluntare ale produselor trebuie introduse în Registru;
• aceleași cerințe privind datele se aplică fiecărui sector;
• Aceeași dată de conformitate se aplică fiecărui produs.

Analiza corectă trebuie să înceapă întotdeauna cu legislația aplicabilă privind produsul.

Pregătirea pentru DPP: Pași practici pentru companii

Deși multe cerințe specifice produselor sunt încă în curs de elaborare, întreprinderile pot lua măsuri pregătitoare practice.

1. Cartografiați portofoliul de produse

Creați o listă structurată a produselor introduse pe piața UE.

Include:

• denumirea produsului;
• SKU;
• numărul modelului;
• categoria de produse;
• compoziția materialului;
• locația de fabricație;
• furnizor;
• legislația UE relevantă;
• clasificarea vamală;
• identificatori existenți;
• documentația de conformitate existentă.

2. Identificați categoriile de prioritate probabile

Comparați portofoliul cu grupurile de produse identificate în calendarul DPP al Comisiei.

Produsele din sectoarele prioritare timpurii pot necesita o pregătire mai timpurie.

3. Revizuiți identificatorii de produs actuali

Determinați ce identificatori sunt utilizați în prezent la:

• nivel de model;
• Nivel SKU;
• nivel de lot;
• nivelul lotului;
• la nivel individual de articol.

Evaluați dacă identificatorii sunt unici, persistenți și consecvenți în toate sistemele.

4.Revizuirea arhitecturii codurilor QR

În cazul în care se utilizează deja coduri QR, stabiliți:

• cine controlează destinația;
• dacă adresa URL este permanentă;
• dacă linkurile pot fi actualizate;
• dacă redirecționările sunt controlate;
• dacă fiecare cod este legat în mod unic de produsul corect;
• dacă datele pot rămâne accesibile după încheierea unui contract de furnizare;
• dacă sistemul acceptă informații structurate și lizibile de către mașină.

5. Efectuați o analiză a decalajelor dintre produse și date

Verifică dacă întreprinderea poate obține în mod fiabil informații privind:

• materiale;
• componente;
• substanțe;
• conținut reciclat;
• originea de fabricație;
• durabilitate;
• reparabilitate;
• caracteristicile mediului;
• întreţinere;
• tratament la sfârșitul vieții;
• documentația de conformitate.

6. Implicați furnizorii

Actualizarea chestionarelor pentru furnizori și a cerințelor privind documentația tehnică.

Furnizorii pot fi nevoiți să furnizeze date structurate în loc de declarații de sustenabilitate neverificate.

Prevederile contractuale ar trebui să abordeze:

• acuratețea datelor;
• obligații de actualizare;
• dovezi;
• păstrarea documentelor;
• notificare de modificare;
• drepturi de audit;
• responsabilitatea pentru informațiile incorecte.

7. Stabilirea guvernanței datelor

Atribuiți dreptul de proprietate pentru fiecare câmp de date.

De exemplu:

• conformitatea cu reglementările poate deține legislația aplicabilă;
• departamentul de asigurare a calității poate deține date de testare și inspecție;
• aprovizionarea poate deține informații despre furnizori;
• sustenabilitatea poate deține date de mediu;
• dezvoltarea de produse poate deține materiale și specificații de design;
• Departamentul IT poate deține integrarea și disponibilitatea;
• juridic poate deține guvernanță contractuală.

8. Testați mediul Registrului

Comisia oferă un mediu separat de testare pentru Registrul DPP.

Companiile îl pot folosi pentru a înțelege:

• înscrierea în organizație;
• administrarea conturilor;
• fluxuri de lucru pentru înregistrare;
• Managementul DPP;
• procesele tehnice așteptate.

Testarea nu trebuie confundată cu înregistrarea obligatorie în timp real.

9. Evaluați nevoile de înregistrare manuală și automată

Estimați numărul probabil de pașapoarte și înmatriculări.

Acest lucru va ajuta la determinarea dacă înregistrarea manuală este realistă sau dacă va fi necesară integrarea API.

10. Examinați cu atenție furnizorii de servicii

Nu evaluați furnizorii doar pe baza capacității lor de a crea pagini atractive cu coduri QR.

Verificați dacă pot susține:

• Identificatori UE;
• Integrare registru;
• standardele aplicabile;
• date care pot fi citite de mașină;
• acces bazat pe roluri;
• portabilitatea datelor;
• disponibilitate pe termen lung;
• dovezi și piste de audit;
• transfer către un alt furnizor.

11. Monitorizați evoluțiile oficiale ale UE

Calendarul DPP al Comisiei este descris în mod expres ca fiind orientativ.

Companiile ar trebui să monitorizeze:

• noi acte delegate;
• acte de punere în aplicare;
• standarde;
• îndrumări sectoriale;
• Actualizări ale registrului;
• perioade de tranziție;
• datele finale de conformitate.

Greșeli frecvente de conformitate DPP

Tratarea codului QR ca pașaport complet

Un cod QR este un suport de date, nu sistemul complet de conformitate.

Înregistrare fără confirmarea domeniului de aplicare legal

Înregistrarea ar trebui să se bazeze pe legislația aplicabilă privind produsul, nu pe presupunerea generală că fiecare produs este acoperit.

Utilizarea afirmațiilor de marketing în locul datelor verificate

Informațiile DPP trebuie să fie fiabile și susținute de dovezi.

Presupunând că o structură de pașaport va funcționa pentru toate produsele

Acte delegate diferite pot necesita niveluri de date și de identificare diferite.

Ignorarea modificărilor produsului

Modificările aduse materialelor, furnizorilor, construcției sau statutului de reglementare pot necesita actualizări ale DPP.

Depinde în totalitate de un furnizor proprietar

Companiile ar trebui să mențină accesul la datele lor și să își planifice activitatea în caz de eșec, reziliere sau migrare a furnizorilor.

Eșecul conectării datelor vamale și de reglementare

Identificatorii de produs, codurile de mărfuri și informațiile din registru ar trebui să fie consecvente.

Publicarea informațiilor confidențiale către toată lumea

Sistemele DPP pot necesita drepturi de acces diferențiate, mai degrabă decât acces public nerestricționat.

Așteptarea datei de conformitate

Colectarea de date fiabile privind lanțul de aprovizionare și integrarea sistemelor pot necesita o pregătire substanțială.

Ce înseamnă lansarea Registrului în practică

Lansarea Registrului DPP este o etapă operațională importantă, dar trebuie interpretată cu atenție.

Înseamnă:

• infrastructura de înregistrare la nivelul UE este operațională;
• organizațiile pot accesa Registrul live;
• este disponibil un mediu de testare;
• operatorii economici pot începe să învețe procesul de înregistrare;
• pregătirile tehnice și organizatorice pot avansa;
• UE trece de la conceperea politicilor la implementarea practică.

Nu înseamnă:

• fiecare produs necesită deja un DPP;
• fiecare cod QR trebuie înregistrat;
• toate proiectele voluntare DPP sunt supuse înregistrării imediate;
• există reguli finale pentru fiecare grupă de produse;
• Întreprinderile ar trebui să înregistreze produsele fără a verifica legislația aplicabilă.

Concluzie

Pașaportul digital pentru produse va deveni o parte centrală a reglementării produselor UE, a politicii de sustenabilitate, a controlului vamal și a supravegherii pieței.

Registrul DPP creează infrastructura comună a UE necesară pentru identificarea și verificarea pașapoartelor, permițând în același timp ca informațiile detaliate despre produs să rămână în sisteme descentralizate gestionate de operatori economici sau furnizori de servicii.

Pentru produsele supuse unei cerințe obligatorii de înregistrare a unui DPP (Digital Product Procurement - Protecție Personală), înregistrarea în Registru va fi o etapă separată de crearea pașaportului și aplicarea unui cod QR. DPP trebuie înregistrat în conformitate cu legislația aplicabilă înainte ca produsul să fie introdus pe piața UE.

Totuși, lansarea Registrului nu creează o obligație imediată pentru fiecare produs.

Cerința legală se va aplica progresiv prin acte delegate specifice produsului în temeiul ESPR și prin alte acte legislative ale UE. Prin urmare, întreprinderile trebuie să evalueze fiecare categorie de produse separat și să respecte domeniul de aplicare, cerințele privind datele și data de implementare aplicabile.

Producătorii, importatorii și alți operatori economici ar trebui să utilizeze perioada actuală pentru a îmbunătăți datele despre produse, a revizui identificatorii, a evalua sistemele tehnice, a contacta furnizorii și a testa mediul Registrului UE. Pregătirea timpurie poate reduce dificultățile ulterioare de implementare, dar deciziile finale privind conformitatea trebuie să rămână bazate pe normele oficiale aplicabile ale UE.

Referințe oficiale ale UE

1. Regulamentul (UE) 2024/1781 de stabilire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor de proiectare ecologică pentru produse durabile
2. Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei privind Registrul pașapoartelor pentru produse digitale
3. Comisia Europeană: Standarde armonizate pentru pașaportul digital al produselor
4. Comisia Europeană: Prezentare generală a pașaportului pentru produse digitale
5. Comisia Europeană: Registrul pașapoartelor digitale pentru produse