EU Product Liability Directive 2024/2853 Explained

Directiva UE privind răspunderea pentru produse 2024/2853 explicată

Uniunea Europeană a adoptat o nouă Directivă privind răspunderea pentru produse, Directiva (UE) 2024/2853. Aceasta înlocuiește vechea Directivă din 1985 privind răspunderea pentru produse și creează un cadru de răspundere mai amplu și mai modern pentru produsele defecte vândute în UE.

Pentru vânzătorii de produse de consum din UE, aceasta este o schimbare importantă. Conformitatea cu siguranța produselor nu mai înseamnă doar accesul pe piață, aprobarea Amazon, vămuirea sau evitarea acțiunilor autorităților. De asemenea, este o parte esențială a managementului riscului de răspundere.

Noua Directivă se aplică produselor introduse pe piața UE sau puse în funcțiune după 9 decembrie 2026. Statele membre ale UE trebuie să o transpună în legislația națională până la aceeași dată.

1. De ce a revizuit UE normele privind răspunderea pentru produse

Vechea Directivă privind răspunderea pentru produse a fost adoptată în 1985. La acea vreme, majoritatea produselor de consum erau bunuri fizice tradiționale. Astăzi, produsele pot include software, firmware, instrucțiuni digitale, funcții conectate, caracteristici bazate pe inteligență artificială, actualizări de la distanță, servicii online și lanțuri de aprovizionare internaționale complexe.

Directiva revizuită actualizează legislația UE privind răspunderea pentru produse pentru această nouă realitate. Aceasta abordează produsele digitale, vânzările online, producătorii din afara UE, software-ul, produsele recondiționate, produsele modificate și produsele cu funcții conectate sau automatizate.

2. Ce înseamnă răspunderea pentru produse

Răspunderea pentru produse înseamnă că o persoană vătămată poate solicita despăgubiri dacă un produs defect provoacă daune. Directiva se bazează pe răspunderea obiectivă. Aceasta înseamnă că reclamantul nu trebuie să dovedească faptul că producătorul sau o altă parte răspunzătoare a acționat în mod neglijent.

Reclamantul trebuie, în general, să demonstreze trei lucruri

produsul era defect,
s-au produs daune,
defectul a cauzat paguba.

Totuși, Directiva revizuită facilitează acest proces pentru reclamanți în anumite cazuri. Acesta este motivul pentru care vânzătorii ar trebui să trateze documentația tehnică, evaluările riscurilor, avertismentele, trasabilitatea și gestionarea reclamațiilor ca măsuri de control juridic al riscurilor.

3. Ce produse sunt acoperite?

Definiția „produsului” este largă. Aceasta acoperă bunurile mobile, chiar și atunci când acestea sunt integrate într-un alt produs sau într-o clădire. De asemenea, acoperă energia electrică, fișierele digitale de fabricație, materiile prime și software-ul.

Exemple de produse care pot fi acoperite

bunuri de consum tradiționale,
produse pentru copii, jucării și produse pentru bebeluși,
bunuri de uz casnic și mobilă,
îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii,
bijuterii și accesorii de modă,
produse sportive și pentru activități în aer liber,
produse electrice și electronice,
dispozitive inteligente sau conectate,
produse cu software încorporat,
piese de schimb și componente,
produse recondiționate, reparate sau modificate substanțial.

4. Când este un produs defect?

Un produs este defect dacă nu oferă siguranța la care o persoană este îndreptățită să se aștepte sau siguranța impusă de legislația UE sau națională.

Factori care pot fi luați în considerare

designul produsului,
compoziția și materialele produsului,
caracteristicile tehnice ale produsului,
ambalare și prezentare,
instrucțiuni și avertismente,
utilizare previzibilă în mod rezonabil,
utilizarea abuzivă previzibilă în mod rezonabil,
nevoile copiilor sau ale utilizatorilor vulnerabili,
efectul software-ului sau al elementelor digitale,
rechemări, acțiuni corective sau notificări de siguranță.

Punct practic important

O etichetă de avertizare nu poate, de obicei, compensa un design de produs nesigur. Vânzătorii ar trebui să evalueze mai întâi dacă produsul în sine este sigur.Avertismentele și instrucțiunile fac parte din reducerea riscurilor, dar nu înlocuiesc proiectarea sigură, materialele adecvate și controlul adecvat al calității.

5. Cine poate fi răspunzător?

Producătorul rămâne principala parte răspunzătoare. Cu toate acestea, directiva revizuită extinde lista părților care pot deveni răspunzătoare, în special în cazul în care producătorul își are sediul în afara UE.

Printre părțile potențial răspunzătoare se numără

producători,
producătorii de componente,
importatori,
reprezentanți autorizați,
furnizori de servicii de îndeplinire a sarcinilor,
distribuitori,
platforme online în anumite cazuri,
întreprinderilor care modifică substanțial un produs.

Acest lucru este relevant în special pentru mărcile din afara UE care vând direct către consumatorii din UE. Dacă producătorul se află în afara UE, reclamanții pot căuta un operator economic cu sediul în UE în lanțul de aprovizionare.

6. Piețe și platforme online

Directiva revizuită reflectă, de asemenea, creșterea vânzărilor online. Platformele online pot deveni relevante atunci când prezintă un produs sau permit o tranzacție într-un mod care îl face pe consumatorul mediu să creadă că produsul este furnizat de platforma însăși sau de un comerciant care acționează sub autoritatea sau controlul acesteia.

Aceasta nu înseamnă că fiecare piață este automat răspunzătoare pentru fiecare produs al unei terțe părți. Cu toate acestea, aceasta demonstrează că UE elimină lacunele din lanțurile de aprovizionare online.

La ce ar trebui să se aștepte vânzătorii de la piețe

solicitări de detalii privind persoana responsabilă din UE,
solicitări de documentație privind siguranța produselor,
solicitări de evaluări ale riscurilor,
solicitări de rapoarte de testare,
solicitări de etichete și avertismente conforme,
solicitări de informații privind trasabilitatea,
verificări mai stricte după reclamații sau incidente.

7. Divulgarea probelor și sarcina probei

Una dintre cele mai importante schimbări este dezvăluirea probelor. Instanțele pot solicita unui pârât să dezvăluie probe relevante dacă reclamantul prezintă suficiente fapte și dovezi pentru a susține plauzibilitatea cererii.

Directiva introduce, de asemenea, prezumții de defect sau cauzalitate în anumite situații. Acest lucru poate facilita de către reclamanți introducerea unor acțiuni în răspundere pentru produse.

Defectul poate fi prezumat atunci când

inculpatul nu prezintă probe relevante,
produsul nu respectă cerințele de siguranță obligatorii menite să protejeze împotriva riscului relevant,
dauna a fost cauzată de o defecțiune evidentă în timpul unei utilizări rezonabil previzibile.

De ce este important acest lucru pentru vânzători

Dacă un vânzător nu poate demonstra cum a fost evaluată siguranța produsului, cum au fost controlate riscurile și ce documentație a fost disponibilă, poate fi mai dificil să se apere împotriva unei reclamații. O documentație bună nu elimină toate riscurile de răspundere, dar o documentație deficitară poate agrava mult riscul.

8. Legătura cu Regulamentul general privind siguranța produselor

Regulamentul privind siguranța generală a produselor (GPSR) și Directiva privind răspunderea pentru produse sunt legi separate. GPSR se concentrează pe obligațiile de siguranță a produselor înainte și după introducerea unui produs pe piața UE. Directiva privind răspunderea pentru produse se concentrează pe despăgubiri după producerea daunelor.

În practică, acestea sunt strâns legate. Dacă un produs nu respectă cerințele de siguranță obligatorii, acest lucru poate susține presupunerea că produsul a fost defect.

Documentația GPSR poate sprijini apărarea împotriva răspunderii

evaluări ale riscurilor produselor,
documentația tehnică,
declarațiile furnizorilor,
informații materiale,
rapoarte de testare,
etichetele produselor,
instrucțiuni de utilizare,
avertismente multilingve,
trasabilitatea lotului, a lotului sau a seriei,
înregistrări ale reclamațiilor și incidentelor,
acțiuni corective și proceduri de rechemare.

9. Impact practic pentru vânzătorii de produse de consum din UE

Vânzătorii din UE ar trebui să se pregătească înainte de aplicarea noului regim de răspundere. Cel mai important pas este crearea unui dosar de conformitate structurat pentru fiecare produs sau familie de produse.

Gruparea produselor

Produsele trebuie grupate cu atenție. Gruparea trebuie să reflecte tipul de produs, utilizarea preconizată, materialul, producătorul, designul, grupa de vârstă și profilul de risc. Gruparea prea largă poate crea lacune în documentație.

Documentație tehnică

Fiecare produs sau familie de produse ar trebui să aibă un dosar tehnic. Acesta ar trebui să includă fotografii ale produsului, specificații ale produsului, materiale, informații despre furnizor, evaluarea riscurilor, rapoarte de testare, etichete, avertismente și instrucțiuni.

Evaluare a riscurilor

Evaluarea riscurilor ar trebui să acopere utilizarea preconizată și utilizarea necorespunzătoare previzibilă în mod rezonabil. Aceasta ar trebui să evalueze riscurile mecanice, riscurile chimice, inflamabilitatea, riscurile de sufocare, riscurile de strangulare, riscurile electrice, riscurile igienice și orice alte pericole specifice produsului.

Etichete și avertismente

Etichetele și avertismentele trebuie să fie clare, specifice produsului și disponibile în limba statului membru în care se vinde produsul. Acolo unde este necesar, informațiile trebuie plasate direct pe produs. În alte cazuri, ambalajul sau documentele însoțitoare pot fi acceptabile.

Trasabilitate

Vânzătorii ar trebui să poată urmări produsele după model, lot, lot de stoc, SKU, data producției sau numărul de serie, acolo unde este cazul. Trasabilitatea este importantă pentru rechemările de pe piață, comunicarea cu autoritățile și apărarea împotriva răspunderii.

Gestionarea reclamațiilor

Reclamațiile ar trebui revizuite și documentate. Reclamațiile legate de siguranță ar trebui transmise la nivel superior. Dacă un produs creează un risc, vânzătorii trebuie să fie pregătiți să ia măsuri corective.

10. Ce ar trebui să știe vânzătorii din afara UE

Vânzătorii din afara UE se confruntă cu riscuri deosebite. Dacă producătorul se află în afara UE, răspunderea poate fi atribuită unui importator din UE, unui reprezentant autorizat sau unui furnizor de servicii de procesare a comenzilor, în funcție de structura vânzărilor.

Vânzătorii din afara UE ar trebui să clarifice

cine este producătorul legal,
cine importă produsul în UE,
dacă este necesară o Persoană Responsabilă la nivelul UE în temeiul GPSR,
dacă este necesar un reprezentant autorizat în temeiul legislației CE,
cine depozitează sau livrează produsul în UE,
cine primește notificările autorităților,
care gestionează reclamațiile, incidentele și rechemările.

11.Listă de verificare înainte de 9 decembrie 2026

Acțiuni recomandate pentru vânzători

identificați toate produsele de consum vândute în UE,
grupează produsele după similaritatea tehnică și a riscurilor,
pregătesc sau actualizează evaluările de risc GPSR,
colectarea documentelor furnizorilor și a informațiilor despre materiale,
revizuirea rapoartelor de testare și a standardelor de produs,
verificați etichetele, avertismentele și instrucțiunile,
verifică dacă anunțurile online corespund cu documentația produsului,
confirmați rolurile persoanei responsabile din UE, ale importatorului sau ale reprezentantului autorizat,
mențineți trasabilitatea lotului, a lotului, a SKU-ului sau a seriei,
crearea unor proceduri de gestionare a reclamațiilor și incidentelor,
pregătește acțiuni corective și proceduri de rechemare,
păstrați înregistrări pentru fiecare versiune de produs.

12. Cum oferă EaseCert asistență vânzătorilor

EaseCert oferă asistență vânzătorilor de produse de consum în ceea ce privește conformitatea GPSR, serviciile de Persoană Responsabilă UE, evaluările riscurilor produselor, documentația tehnică și revizuirea etichetării.

O documentație solidă privind conformitatea nu poate garanta că o reclamație privind răspunderea pentru produs nu va avea loc niciodată. Cu toate acestea, ea îi ajută pe vânzători să demonstreze că a fost evaluată siguranța produsului, că au fost luate în considerare riscurile previzibile și că au fost furnizate informațiile necesare privind siguranța.

Concluzie

Directiva UE revizuită privind răspunderea pentru produse modifică peisajul riscurilor pentru vânzătorii de produse de consum. Aceasta extinde definiția produselor, lărgește gama de părți potențial răspunzătoare, consolidează divulgarea probelor și introduce prezumții favorabile reclamanților.

Pentru vânzători, răspunsul practic este clar: cunoașteți-vă produsele, evaluați riscurile acestora, păstrați dosarele tehnice, utilizați etichete și avertismente corecte, mențineți trasabilitatea și răspundeți corespunzător problemelor de siguranță.

Conformitatea cu siguranța produselor nu mai este doar o cerință de reglementare. De asemenea, este o parte centrală a managementului riscului de răspundere civilă în UE.

Întrebări frecvente

Ce este Directiva UE privind răspunderea pentru produse?

Directiva UE privind răspunderea pentru produse (Directiva (UE) 2024/2853) stabilește normele de despăgubire atunci când un produs defect provoacă vătămări corporale sau daune materiale. Aceasta înlocuiește Directiva din 1985 privind răspunderea pentru produse și modernizează cadrul pentru a acoperi produsele digitale, software-ul, dispozitivele conectate și lanțurile de aprovizionare globale din ce în ce mai complexe.

Când se aplică noua Directivă privind răspunderea pentru produse?

Statele membre ale UE trebuie să transpună directiva în legislația națională până la 9 decembrie 2026. Noile norme se aplică produselor introduse pe piața UE sau puse în funcțiune după această dată.

Cine poate fi tras la răspundere în temeiul noii directive?

Răspunderea se poate extinde dincolo de producători pentru a include producători de componente, importatori, reprezentanți autorizați, furnizori de servicii de îndeplinire a comenzilor, distribuitori și, în anumite circumstanțe, piețe online sau companii care modifică substanțial un produs.

Se aplică directiva întreprinderilor din afara UE?

Da. Producătorii din afara UE care vând produse în Uniunea Europeană sunt afectați. Dacă producătorul se află în afara UE, răspunderea se poate extinde la importatorul din UE, reprezentantul autorizat sau furnizorul de servicii de îndeplinire a comenzilor, în funcție de lanțul de aprovizionare.

Ce produse sunt acoperite?

Directiva se aplică majorității produselor de consum, inclusiv produselor cu software încorporat, dispozitivelor inteligente, fișierelor digitale de fabricație, componentelor, pieselor de schimb, produselor recondiționate și produselor care au fost modificate substanțial după introducerea pe piață.

Ce face ca un produs să fie defect?

Un produs este considerat defect dacă nu oferă nivelul de siguranță pe care consumatorii sunt îndreptățiți să îl aștepte. Instanțele pot lua în considerare designul produsului, materialele, ambalajul, instrucțiunile, avertismentele, utilizarea preconizată, utilizarea necorespunzătoare previzibilă în mod rezonabil și respectarea cerințelor obligatorii de siguranță.

Cum se leagă Directiva privind răspunderea pentru produse de GPSR?

Regulamentul privind siguranța generală a produselor (GPSR) stabilește obligații privind siguranța produselor înainte și după introducerea acestora pe piața UE. Directiva privind răspunderea pentru produse reglementează despăgubirile atunci când un produs defect provoacă daune. Respectarea strictă a GPSR poate ajuta la demonstrarea faptului că siguranța produsului a fost evaluată și documentată corespunzător.

Poate respectarea deficitară a GPSR să crească riscul de răspundere?

Da. Nerespectarea cerințelor obligatorii de siguranță a produselor poate susține prezumția că un produs este defect în temeiul Directivei revizuite. Prin urmare, menținerea unei documentații tehnice complete, a evaluărilor riscurilor și a etichetării conforme poate reduce riscul juridic.

Am nevoie de un dosar tehnic?

Pentru majoritatea produselor de consum vândute în UE, menținerea unui dosar tehnic cuprinzător este considerată cea mai bună practică și este obligatorie în temeiul GPSR pentru a demonstra conformitatea. Documentația tehnică include de obicei specificațiile produsului, informațiile despre furnizor, evaluările riscurilor, rapoartele de testare, etichetele, avertismentele și înregistrările de trasabilitate.

Ce documentație ar trebui să păstrez?

Vânzătorii ar trebui să păstreze specificațiile produselor, listele de materiale, acolo unde sunt disponibile, declarațiile furnizorilor, rapoartele de testare, evaluările de risc, dosarele tehnice, etichetele, instrucțiunile, înregistrările lotului sau ale numerelor de serie, jurnalele de reclamații și documentația referitoare la rechemări sau acțiuni corective.

Se aplică directiva vânzătorilor online?

Da. Întreprinderile care vând produse prin intermediul propriilor site-uri web, Amazon, Etsy, eBay, Shopify sau alte piețe online sunt afectate. În funcție de circumstanțe, piețele online pot avea, de asemenea, responsabilități în temeiul legislației UE.

Cum se pot pregăti companiile pentru noile reguli?

Întreprinderile ar trebui să își revizuiască documentația produselor, să actualizeze evaluările de risc GPSR, să verifice etichetele și instrucțiunile, să îmbunătățească trasabilitatea, să colecteze documente de conformitate de la furnizori, să stabilească proceduri de gestionare a reclamațiilor și să se asigure că fiecare produs are o documentație tehnică completă înainte de a fi introdus pe piața UE.

Referințe oficiale ale UE

Arată mai multe idei

Țară/regiune

Limbă