Cerințe UE de etichetare a textilelor (Regulamentul (UE) nr. 1007/2011)

Produsele textile vândute în Uniunea Europeană trebuie să aibă o etichetă durabilă, lizibilă și fixată în siguranță care să indice compoziția fibrelor lor. Acest lucru este obligatoriu în temeiul Regulamentul (UE) nr. 1007/2011 privind denumirile fibrelor textile și etichetarea aferentăEticheta trebuie să utilizeze doar denumirile fibrelor enumerate în regulament, nu trebuie să utilizeze abrevieri înșelătoare și trebuie să fie disponibilă în limba sau limbile oficiale ale statului membru în care este vândut produsul. Pentru îndrumări practice, Comisia Europeană oferă, de asemenea, informații despre etichetele textile din UE.

1. Domeniu de aplicare: Ce produse sunt acoperite

Regulamentul (UE) nr. 1007/2011 se aplică produselor textile care conțin cel puțin 80% din greutate fibre textile. Acesta include articole de îmbrăcăminte, textile pentru casă, accesorii de modă din textile și numeroase articole textile semifabricate sau confecționate. Pagina Comisiei Europene dedicată ecosistemului textil oferă o prezentare generală a sectorului și a normelor aplicabile: Textile, piele și blană în UE.

Exemple de produse incluse în domeniul de aplicare

Îmbrăcăminte (tricouri, pulovere, pantaloni, rochii), îmbrăcăminte de exterior (paltoane, haine de ploaie), șosete și ciorapi, lenjerie de pat, prosoape, perdele, țesături de tapițerie, accesorii textile cu un conținut ridicat de textile (eșarfe, șaluri, șepci) și componente textile ale încălțămintei sau genților, dacă ating pragul de 80%.

2. Cerințe cheie în temeiul legislației UE

2.1 Compoziția fibrelor

Fiecare produs textil trebuie să indice compoziția fibrelor sale în ordine descrescătoare a greutății. Procentele trebuie afișate clar și trebuie să însumeze 100. Puteți afla mai multe despre etichetarea corectă a produselor pentru conformitatea cu UE în ghidul nostru. Cerințe de etichetare pentru conformitatea cu GPSR articol.

Exemple corecte:

60% bumbac, 40% poliester
75% lână, 25% poliamidă
Material exterior: 65% poliester, 35% bumbac; Căptușeală: 100% poliamidă

Dacă produsul are mai multe componente textile fabricate din materiale diferite (de exemplu, o jachetă cu căptușeală separată sau o glugă detașabilă), compoziția fiecărei componente trebuie indicată separat.

2.2 Denumiri de materiale (doar denumiri oficiale de fibre)

Numai denumirile oficiale ale fibrelor textile enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1007/2011 Denumirile comerciale și termenii de marketing nu pot înlocui denumirea oficială a fibrei. De exemplu, „elastan” este denumirea corectă a fibrei în UE, în timp ce denumirile comerciale precum „Lycra” pot apărea doar ca informații suplimentare și nu în locul denumirii obligatorii a fibrei.

Utilizarea abrevierilor care nu sunt definite în regulament (cum ar fi „polibumbac” sau „vâscozitate”) nu este permisă, deoarece poate induce în eroare consumatorii sau poate face eticheta neclară în versiunile traduse.

2.3 Părți netextile de origine animală

Dacă un produs textil conține părți de origine animală (de exemplu, petice de piele la blugi, garnituri din blană naturală la o parka, puf, pene, nasturi din corn sau os), acest lucru trebuie menționat în mod explicit folosind formularea:

„Conține părți netextile de origine animală.”

Aceste informații trebuie să fie clar vizibile pentru consumator la punctul de vânzare, la fel ca și compoziția fibrelor.

2.4 Durabilitatea și fixarea etichetei

Etichetele trebuie să fie durabile, ușor lizibile, vizibile și accesibile pe toată durata de viață normală a produsului. Acestea trebuie să fie fixate în siguranță pe produs (de obicei prin cusut sau printr-o metodă la fel de permanentă), astfel încât manipularea, transportul sau utilizarea normală de către consumator să nu elimine sau să distrugă informațiile.

Pentru articolele textile mici pentru care coaserea unei etichete este impracticabilă, regulamentul permite metode permanente alternative (de exemplu, imprimarea durabilă pe produs sau pe ambalaj, dacă este justificată).Pentru mai multe informații despre documentația produsului, consultați Ghid de documentație a fișierelor tehnice GPSR.

2.5 Cerințe lingvistice

Compoziția fibrelor trebuie furnizată în limba sau limbile oficiale ale statului membru în care produsul este pus la dispoziția consumatorului. Acest lucru este clar menționat pe pagina de orientări a Comisiei privind etichetarea textilelor: Orientări UE privind etichetarea textilelor.

De exemplu, produsele vândute în Germania trebuie să indice compoziția fibrelor în germană (Baumwolle, Polyester, Wolle), în Franța în franceză (coton, polyester, laine) și în Italia în italiană (cotone, poliestere, lana). O singură etichetă doar în limba engleză nu este suficientă dacă produsul este comercializat în mai multe țări ale UE.

2.6 Fibre decorative și excepții

Regulamentul permite ca anumite fibre minore sau decorative să nu fie luate în considerare în totalurile procentuale, în cazul în care sunt vizibile, ușor de identificat și nu reprezintă mai mult de 7% din greutatea totală, cu condiția să fie adăugate exclusiv în scop decorativ.

Există, de asemenea, scutiri specifice pentru produsele enumerate în anexa V (de exemplu, unele articole textile mici, curele de ceas fabricate parțial din material textil, componente textile ale jucăriilor). Aceste articole nu necesită întotdeauna o etichetă completă privind compoziția, dar întreprinderile ar trebui să confirme statutul produsului lor în conformitate cu anexa V înainte de a se baza pe o scutire.

3. Ceea ce nu impune Regulamentul UE privind etichetarea textilelor

Regulamentul (UE) nr. 1007/2011 se concentrează doar pe denumirile fibrelor și pe compoziția fibrelor. Acesta nu impune în sine:

• Țara de origine
• Dimensiune sau dimensiuni
• Instrucțiuni de spălare, îngrijire sau întreținere

Aceste elemente sunt adesea adăugate în mod voluntar sau pot fi impuse de alte legislații, standarde sau specificații ale comercianților cu amănuntul. Includerea lor este o bună practică, dar nu este scopul acestui regulament. Pentru a afla mai multe despre modul în care etichetarea se încadrează în obligațiile de siguranță a produselor, vizitați pagina noastră web. Ghid de conformitate UE pentru vânzarea de produse de consum.

4. Responsabilități de conformitate și supravegherea pieței

Responsabilitatea legală pentru etichetarea corectă a textilelor revine operatorului economic care introduce primul produs pe piața UE. Acesta poate fi producătorul din UE, importatorul dintr-o țară din afara UE sau, în unele cazuri, distribuitorul care comercializează produsul sub propriul nume.

Autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre ale UE pot verifica produsele în vamă, în depozite sau în magazinele de vânzare cu amănuntul. Dacă etichetele lipsesc, nu sunt în limba corectă, utilizează denumiri de fibre neaprobate sau nu menționează părțile de origine animală, autoritățile pot solicita măsuri corective sau pot retrage produsele de pe piață.

Pentru îndrumări generale privind supravegherea pieței și acțiunile corective, puteți consulta articolul nostru Cum se gestionează o retragere de produs în conformitate cu GPSR-ul UE.

5. Exemple de etichetare corectă și incorectă

Exemple corecte

Exemplul 1: Blugi cu etichetă din piele
98% bumbac, 2% elastan
Conține părți netextile de origine animală

Exemplul 2: Geacă de iarnă
Carcasă exterioară: 100% poliester
Căptușeală: 100% poliamidă
Căptușeală: 100% poliester

Exemplul 3: Bluză de damă vândută în Franța și Belgia
55% in, 45% bumbac (FR)
55% in, 45% katoen (Olanda)

Exemple incorecte

„Poly-cot/cot mix” (folosește abrevieri neaprobate, neclar)
„Lycra 5%, bumbac 95%” (trebuie menționat „elastan 5%” și se poate adăuga „(Lycra®)” ca textil suplimentar)
Etichetă numai în limba engleză pentru produsele vândute în Germania, Franța și Italia
„100% lână” pe un produs care include de fapt o căptușeală de 10% poliester

6.Schimbări viitoare: Sustenabilitate, Circularitate și Pașaportul Digital al Produselor

Comisia Europeană a anunțat că intenționează să actualizeze și să modernizeze Regulamentul (UE) nr. 1007/2011, astfel încât acesta să sprijine obiectivele mai ample ale UE în materie de sustenabilitate și economie circulară. Aceasta va include probabil cerințe privind:

• Informații despre durabilitate și reparabilitate
• Conținut reciclat și originea fibrelor
• O mai bună aliniere cu declarațiile ecologice și etichetarea de mediu

În paralel, UE introduce Pașaport digital pentru produse (DPP), care va impune ca multe produse textile să poarte un cod lizibil de către mașină (de exemplu, cod QR sau etichetă NFC) care face legătura cu o înregistrare digitală. Această înregistrare va conține informații detaliate despre compoziția produsului, procesul de fabricație, eventuala amprentă de mediu și opțiunile de sfârșit de viață. DPP nu va înlocui eticheta de bază privind compoziția fibrelor, dar o va completa și va face datele despre produs accesibile autorităților, reciclatorilor și consumatorilor.

Pentru informații conexe despre etichetarea UE și documentația privind sustenabilitatea, consultați Procesul de analiză a riscurilor GPSR şi Testarea chimică pentru conformitatea cu UE: REACH, RoHS și POP-uri explicate.

7. Cum vă poate ajuta EaseCert | Conformitatea GPSR

La EaseCert | GPSR Compliance, pregătim în principal documentație tehnică și dosare conform Regulamentului general privind siguranța produselor (UE) 2023/988 pentru produse de consum nealimentare. Etichetarea textilelor este adesea piesa lipsă din dosarele de produs altfel complete. Putem:

• Verificați etichetele textile existente în raport cu Regulamentul (UE) nr. 1007/2011.
• Furnizați o formulă privind compoziția fibrelor în mai multe limbi ale UE.
• Verificați dacă produsul dumneavoastră trebuie să poarte declarația „Conține părți netextile de origine animală”.
• Aliniați etichetele textile cu dosarul tehnic GPSR, astfel încât autoritățile de supraveghere a pieței să primească informații consecvente.